Cele 7 Chakre

decembrie 28, 2011 · Comments


Chakra este un cuvânt sanscrit care înseamnă “vortex” sau “roată”. Chakrele din corpul uman sunt centrii energetici subtili. Misticii hinduşi au numărat sute de mii de chakre în corpul omenesc. Aceasta este foarte asemănător cu sistemul de meridiane folosit în acupunctură şi în terapiile shiatsu. Cu toate acestea, chakrele asupra cărora eu mă concentrez în timpul purificării şi echilibrării sunt 7 la număr - 7 centri energetici majori.

Cele 7 chakre majore sunt emiţătoare şi transmiţătoare de energii subtile. Fiecare chakră funcţionează la nivel fizic, emoţional şi spiritual. Echilibrarea lor este cheia sănătăţii şi a stării de bine. Dezechilibrul se poate manifesta în diverse moduri, cu un sentiment general de “ceva nu este în regulă”. Când chakrele sunt curăţate, ele îşi pot îndeplini complet funcţiile, procesează energiile, aduc energie organelor fizice şi corpurilor subtile şi îndepărtează energiile învechite sau stagnante din corp.

Dacă o situaţie stresantă continuă foarte mult timp, chakrele se pot închide. Atunci când corpul fizic trebuie să funcţioneze sub o presiune continuă sau o depresie, chakrele nu se pot roti şi nu pot funcţiona corect, şi devin dezechilibrate sau blocate cu energie veche şi stagnantă.
Gândurile şi atitudinile noastre pot bloca energia care curge prin chakre. Emoţiile neexprimate, reprimate, pot conduce la supraîncărcarea chakrelor şi la blocarea sau închiderea lor. Când chakrele sunt închise, energia nu poate fi transformată şi eliberată către corpul fizic. Dacă energia nu curge liber prin centrii energetici, pot apărea probleme fizice în anumite zone, conducând la disconfort sau boală. Când o chakră este blocată, ea are nevoie să fie vindecată prin examinarea şi îndepărtarea barierelor. Deoarece chakrele funcţionează împreună ca un sistem, un blocaj la nivelul unei chakre poate afecta şi activitatea altei chakre.
Curăţarea chakrelor ajută la transformarea emoţiilor negative (şi dăunătoare) precum furia, mâhnirea sau vinovăţia, în energii pozitive. Chakrele sănătoase pot îmbunătăţi “starea de bine” la nivel fizic şi emoţional prin curgerea continuă, împrospătarea şi vitalizarea energiei.
Imaginaţi-vă chakrele ca pe un “sistem de filtrare” care purifică energiile din planul dens, fizic (asociat cu instinctele noastre primare, de natură animală) şi le transformă în energii pozitive ale planului spiritual, conectându-ne cu însăşi Sursa vieţii. Lucrul cu chakrele poate deschide calea spre vindecare, dezvoltare psihică (intelectuală) şi creştere spirituală.
Curăţate, echilibrate şi aliniate, chakrele sunt folositoare tuturor oamenilor care doresc să fie “în lumina reflectoarelor”, cum ar fi agenţii de vânzări, actorii, personalul media, etc. Oamenii foarte charismatici, precum celebrităţile, au chakrele foarte echilibrate şi dezvoltate.

1. Chakra RĂDĂCINĂ (Muladhara)
Este poziţionată foarte aproape de coccis. Este colorată în roşu şi este asociată cu pasiunea, vitalitatea, dorinţa şi energia. Această chakra se învârte, conferindu-ne puterea de a înfăptui (a realiza). Dezechilibrul ei se poate manifesta printr-o stare de boală fizică şi emoţională, anorexie sau lăcomie (aviditate). O persoană cu o Chakra Rădăcină sănătoasă este flexibilă şi capabilă să se adapteze schimbărilor, este echilibrată şi rămâne ancorată în timpul schimbării.
Poţi vindeca Chakra Rădăcină preluând controlul asupra destinului tău şi luând singur deciziile. O Chakra Rădăcină contractată (rigidă) se poate manifesta printr-o atitudine conservatoare, idei (credinţe) rigide, ură, prejudecăţi şi atitudini meschine care ne conduc viaţa.
De fiecare dată când ne cerem dreptul la viaţa pe care o dorim, vom vindeca Chakra Rădăcină. Conştientizează că ai dreptul la bucurie, fericire, sănătate, şi la o existenţă creativă! Nu ai nevoie de aprobarea altcuiva pentru a lua hotărâri (decizii) care te vor conduce la fericire, securitate şi la bucurie!

2. Chakra SACRALĂ (Swadishtana)
Este poziţionată în jurul osului pubian. Este colorată în portocaliu şi este asociată cu bucuria şi sociabilitatea. Acesta este centrul intimităţii, al sexului, al reproducerii creative. Funcţia acestei chakre depinde de cât de bine avem grijă de noi înşine. Trebuie să ne cunoaştem limitările, pentru a putea folosi această energie atât pentru activităţile zilnice, cât şi pentru a ne proteja în timpul perioadelor stresante. Corpul are nevoie să fie reîncărcat continuu, pentru a ne putea baza pe el la nevoie. Dacă această chakra nu este reîncărcată, ea va apela la toate celelalte chakre pentru a se umple şi în final va seca (va goli) întreg corpul de energie. Află-ţi limitele de energie! Poţi să-ţi risipeşti energia intrând în contact cu oameni sau situaţii neplăcute. Aflând cum îţi consumi energia, poţi face alegeri mai bune în legătură cu modul în care-ţi consumi timpul.
Dezechilibrul acestei chakre se poate manifesta prin inhibiţie sexuală sau inabilitatea în intimitate. Chakra Sacrală controlează apetitul pentru mâncare, sex şi plăcere. Dacă vom risipi prea multă energie, vom “arde” energii necesare altor sisteme din organism. Dacă păstrăm prea multă energie, vom deveni obsesivi în legătură cu ceea ce nu putem să avem. Echilibrul între controlul şi consumul acestei energii este cheia care va menţine această chakră puternică şi sănătoasă.

3. Chakra PLEXULUI SOLAR (Manipura)
Este poziţionată chiar mai sus de ombilic. Este colorată în galben şi este asociată cu inteligenţa, claritatea, fericirea şi creativitatea. Este chakra puterii personale. Dezechilibrul acestei chakre se poate manifesta prin sentimentul de descurajare, incertitudine, neputinţă, sau prin nevoia de a-i controla pe ceilalţi sau de a controla toate evenimentele. Această chakra este centrul identităţii personale.
Chakra Plexului Solar guvernează toate aspectele ego-ului şi personalităţii, inclusiv simţul nostru de auto-apreciere şi de identitate personală. Ea influenţează puterea personală şi libertatea de decizie. Această chakră reglează puterea voinţei în legătură cu diversele situaţii şi oameni.
Dezvoltarea puterii personale vine din sentimentul a “cine suntem cu adevărat”. Această putere se poate ivi din orice situaţie şi ne ghidează prin complicaţiile vieţii, complicaţii care ne ajută să evoluăm şi să ne maturizăm. Ea înfloreşte (se dezvoltă) atunci când suntem “cu picioarele pe pământ”. Fără provocările vieţii, fără opoziţia şi rezistenţa din partea celorlalţi, determinarea noastră interioară nu se poate dezvolta. Numai astfel ne putem dezvolta puterea personală.
Sinele nostru adevărat este o parte din noi care este mereu completă şi nedivizată. Nu este afectat de durere, pierderi sau traume dacă ne cunoaştem cu adevărat. Această conştientizare a meritelor noastre, stima, auto-aprecierea şi cunoaşterea adevăratelor noastre puteri, ne fac să radiem lumina şi să strălucim în viaţă.

4. Chakra INIMII (Anahata)
Este poziţionată în mijlocul pieptului, lângă inimă. Este colorată în verde şi este asociată cu vindecarea, echilibrul, armonia, grija şi blândeţea. Este punctul central al sistemului chakrelor şi este crucial în păstrarea echilibrului.
Dezechilibrul Chakrei Inimii se poate manifesta prin neputinţa de a oferi/primi iubire, dependenţa de alte persoane, depresie şi altfel de relaţii disfucţionale. Chakra Inimii înfloreşte prin bucurie, încântare, deschidere, împărtăşire, atingere şi conexiune. Se contractează prin durere, pierderi şi traume.
Mesajul Chakrei Inimii este acela de a-i accepta pe ceilalţi aşa cum sunt şi de a-i iubi necondiţionat, pentru că suntem cu toţii uniţi cu Viaţa.
Ne vom proteja inimile dezvoltându-ne dragostea pentru noi înşine, dragoste care se reflectă în stabilirea unor legături “de inimă” sănătoase şi prin cunoaşterea a cine şi ce suntem cu adevărat, spre binele nostru cel mai înalt. Odată ce ne-am creat o astfel de protecţie pentru inimile noastre, dezvoltăm inocenţa şi puritatea Inimii însăşi. Vom putea apoi vedea puritatea şi frumuseţea fiecărei fiinţe binecuvântate prin Viaţă.

5. Chakra LARINGELUI (Vishuda)
Este poziţionată în locul unde gâtul se uneşte cu pieptul. Este colorată în albastru sau turcoaz şi este asociată cu prietenia, loialitatea, deschiderea şi comunicarea sinceră.
Chakra Laringelui ne dă putere să ne exprimăm pe noi înşine la orice nivel. Pentru a onora acest dar, trebuie să ne exprimăm, în mod conştient, cu claritate şi integritate. Chakra Laringelui este poarta către sferele spirituale înalte. În cunoaşterea ezoterică ea este cunoscută sub numele de “Gura/Vocea/Cuvântul Lui Dumnezeu” (“Mouth of God”) şi este locul unde energia spirituală înaltă este canalizată în corp. Această infuzie de energie se concretizează atunci când mintea este liberă şi spiritul este deschis.
Chakra Laringelui se poate închide în urma sentimentelor de durere sufletească, sentimente neaşteptate de frică şi furie, abuz emoţional şi fizic, necinste, bârfă, clevetire şi a oricăror forme de abuz cu substanţe care trec prin gât, provocându-i daune, inclusiv alcool, tutun, droguri, medicamente (chimice) sau insaţiabilitate alimentară. Toate acestea împiedică energiile care curg de la chakrele situate inferior către Chakra Frunţii şi Chakra Coroanei.

6. Chakra FRUNŢII sau Al III-lea Ochi (Ajna)
 Este poziţionată în mijlocul frunţii, în punctul celui de-al treilea Ochi. Este colorată în indigo şi este asociată cu meditaţia, un nivel înalt de intuiţie şi auto-conştientizarea.
Această chakră ne furnizează energie pentru a experimenta gânduri/idei concise şi clare. Este centrul pentru maturitatea psihologică şi pentru principiile etice şi filosofice. Când este activată complet, această chakră stimulează ambele emisfere ale creierului. Emisfera dreaptă controlează intuiţia şi activitatea creativă. Emisfera stângă controlează gândirea raţională şi analitică. Atunci când cele două emisfere lucrează împreună, se formează o imagine armonioasă asupra realităţii, care constă în gândire logică, imaginaţie şi intuiţie. Chakra Frunţii este puterea minţii de a crea realitatea noastră la nivel fizic, emoţional şi mental. Este acea parte a minţii unde ne transformăm vieţile, unde ne încărcăm cu vitalitate şi de unde ne conducem visele.
Chakra Frunţii ne ajută să ne trezim mintea şi să ne întrebăm dacă ceea ce gândim este adevărat sau fals. Pentru a activa complet această chakră este necesar să ne examinăm cu adevărat ideile auto-limitatoare, care ne mărginesc valoarea (devenirea). Scopul ei spiritual ne poate conferi înţelepciune, imaginaţie, intuiţie şi cunoaştere. Pe măsură ce extragem adevărul din experienţele vieţii noastre, vom dezvolta această chakră şi ne vom dezvolta (întări) spiritul.
Este important să nu ignoraţi celelalte chakre şi să nu vă concentraţi numai pe dezvoltarea Chakrei Frunţii. Dacă veţi face astfel, vă veţi simţi în dezechilibru, dezancoraţi şi chiar deziluzionaţi.

7. Chakra COROANEI (Sahashrara)
Este poziţionată pe coroana craniului, aproximativ în acelaşi loc unde copiii au acel “punct moale”. Culoarea cea mai adesea asociată cu acest centru energetic este violet. Această chakră este asociată cu realizarea (cunoaşterea) spirituală, contemplarea în tăcere, adevărul etern şi aspectul cel mai înalt al Sinelui superior.
Chakra Coroanei ne aduce perspicacitate, minte pătrunzătoare, o cunoaştere mai exactă a ceea ce suntem capabili să îndeplinim şi cunoaşterea scopului nostru cel mai înalt. Pentru unii, aceasta poate părea ca o “criză a vârstei a doua”, deoarece iluminarea ne poate conduce la respingerea a ceea ce am fost şi la căutarea a ceea ce dorim să devenim.
Pentru a activa complet Chakra Coroanei, nu este necesar să renunţăm la lume şi la aspectele ei materiale. Scopul nostru trebuie să fie acela de a vedea Spiritul în toate formele vieţii şi de a înţelege că suntem aici, pe Pământ, pentru a fi fericiţi şi pentru a îndeplini năzuinţa sufletului nostru către iubire, pace şi bucurie.
Când ne activăm complet Chakra Coroanei, trebuie să fim odihniţi, liniştiţi şi împăcaţi, pentru a contempla minunile şi misterele Divinului. Prin echilibrarea activităţilor noastre cu căutarea spirituală, vom putea rămâne ancoraţi în viaţa zilnică, aducând adesea vindecarea şi transformarea în moduri subtile lumii noastre înconjurătoare.

Comportamentul pasiv, non-asertiv

decembrie 16, 2011 · Comments


Comportamentul pasiv, non-asertiv implica negarea drepturilor proprii ce reiese din refuzul exprimarii gandurilor si convingerilor. Aceasta este un stil autodistructiv, de scuza, de autonegare, lipsa de consideratie fata de propria persoana, dispret, abuz, manipulare din partea celorlalti. Oamenii pasivi sunt inspaimantati ca afirmarea de sine ar putea displace celorlalti iar ei s-ar putea sa nu fie acceptati, ar putea pierde aprobarea celorlalti.
Cel care este pasiv permite altora sa treaca peste el, lasa pe altii sa ia hotarari in locul lui, nu cere nimic pentru sine, nu permite nevoilor proprii sa treaca inaintea nevoilor celorlalti sau sa fie la fel de importante, chiar daca presiunea acestora este resimtita dureros. Pasivitate este un raspuns invatat la abuzuri, la negliarea din partea celorlalti.
Comportamentul verbal si nonverbal al persoanelor pasive au cateva strategii de comunicare, de a se invarti in jurul subiectului, a evita sa spuna ceea ce isi doresc, de a fi vag, neclar in formularea unei cereri, foloseste formule exagerate de politete toate acestea exprimate cu o voce moale, nesigura, cu umerii lasati, cu o postura de retragere. Arata de parca ar fi rusinati de ceea ce spun. Aceste persoane isi pot frange mainile, arata de parca ar fi pierdute.
Scopul comportatamentul pasiv este de a evita orice ciocnire sau conflict. Mesajul comunicat este "eu nu contez". In spatele acestei supuneri exista mesajul ascuns "ai grija de mine, eu nu vreau sa pierd afectiunea ta si pentru asta te protejez de orice ar putea sa te atinga". Asteapta rasplata celorlalti pentru lipsa de egoism. Fiind un personaj fara initiativa, va fi considerat fara responsabilitati si nu va fi certat. Pretul pe care plateste este implicarea in relatii de supunere, umilitoare, acceptarea unor solicitari nerezonabile. La aceste persoane exista spaima de respingere, de critica, frica de a ramane singuri.

Comportamentul asertiv

· Comments


Comportamentul asertiv inseamna sa stai ferm in apararea propriilor drepturi, sa exprimi onest si spontan propriile ganduri, trairile, convingerile, intr-un mod care sa respecte punctul de vedere si drepturile celorlalti.
O persoana asertiva isi recunoaste nevoile si intreaba ceea ce doresti in mod deschis si direct.
Afirmarea de sine este un comportament invatat si consta in abilitatea de a primi si darui complimente, de a critica sau aprecia efectiv, de a exprima deschis dorintele si deciziile, de a accepta raspunsurile negative, de a asculta activ, de a exterioriza deschis emotiile, mentinerea respectului mutual, de a accepta un proces de mediere.
Cele mai sensibile elemente ale asertivitatii sunt folosirerea aprobarii, "DA", si a refuzului, "NU" – care este important pentru a afirma pozitia si a nu fi manipulat. A spune "da" sau "nu" inseamna a te respecta, a-ti respecta nevoile, sentimentele, dorintele.
A fi asertiv inseamna a accepta refuzul chiar daca esti nemultumit sau trist, asta neschimband increderea in sine. O persoana asertiva castiga respectul si increderea celorlalti.
Infatisarea persoanelor asertive sugereaza siguranta, incredere in sine, intelegere pentru altii, atentie, sa ii asculte activ pe altii. O persoana asertiva mentine contactul vizual cu cealalta persoana, este calma, neamnintatoare, ca de la egal la egal. Utilizeaza adecvat gestica pentru a favoriza expresivitate, caldura, traire, deschidere. Vocea este relaxata, mai puternica, adaptata fiecarei situatii. Exista concordanta intre tonul vocii, expresia faciala si continutul discursului.
Asertivii sunt destinsi, au siguranta interna.
Scopul discursului asertiv este de a prezenta persoana asa cum este, de a obtine cooperarea cu ceilalti in conditii rezonabile.
Sansele de a obtine ce vrei in viata este de a comunica celorlalti ceea ce doresti. Exprimand sentimentele negative nu mai apar resentimente, dezamagire.

Oaza in desert

decembrie 01, 2011 · Comments

Era odată un bărbat care şedea la marginea unei oaze la intrarea unei cetăţi din Orientul Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o bună zi şi îl întreabă:
- Nu am mai fost niciodată pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Bătrânul îi răspunse printr-o întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Egoişti şi răi. De aceea mă bucur că am putut pleca de acolo.
... - Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.
Puţin după aceea, un alt tânăr se apropie de omul nostru şi îi puse aceeaşi întrebare:
- Abia am sosit în acest ţinut. Cum sunt locuitorii acestei cetăţi?
Omul nostru răspunse cu aceeaşi întrebare:
- Cum erau locuitorii cetăţii de unde vii?
- Erau buni, mărinimoşi, primitori, cinstiţi. Aveam mulţi prieteni acolo şi cu greu i-am părăsit.
- Aşa sunt şi locuitorii acestei cetăţi, răspunse bătrânul.

Un neguţător care îşi aducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri şi pe când cel de-al doilea tânăr se îndepărtă, se întoarse spre bătrân şi îi zise cu reproş:
- Cum poţi să dai două răspunsuri cu totul diferite la una şi aceeaşi întrebare pe care ţi-o adresează două persoane?
- Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut şi în alt oraş prieteni va găsi şi aici tovarăşi credincioşi şi de încredere. Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce ştim noi să găsim în ei.

Povestea catelului schiop

noiembrie 27, 2011 · Comments

Foto: Carf @ Flickr
În vitrina unui magazin de animale era un afiş: “Căţeluşi de vânzare”
Un baieţel de 10 ani intră şi intreabă care-i preţul unui căţeluş. Vânzătorul îi răspunde că preţul este între 30 şi 50$. Băieţelul bagă mâna în buzunar, scoate câteva monezi. Numără 2.70 $ … şi apoi întreabă: “Aş putea vedea căţeluşii?”
Vânzătorul zâmbeşte. Fluieră, din magazin iese afară căţeaua şi în urma ei 5 căţeluşi frumoşi. Al şaselea căţeluş… rămase în urmă şi nu se apropia!
Băieţelul întreabă: “De ce căţeluşul astă şchioapătă ?” Omul îi răspunse că acesta s-a născut cu o problemă la picior şi va şchiopăta toată viaţa! “Acesta-i caţeluşul pe care-l doresc”, a spus băieţelul cu bucurie în glas. “Dacă asta e dorinţa ta, ţi-l dau gratis!”
Copilul s-a suparat şi a răspuns: “Nu-l vreau gratis, preţul lui e la fel ca şi a celorlalţi căţei, îţi voi da tot ce am la mine acum, şi în fiecare lună îţi voi plăti 50 de cenţi, până voi achita preţul lui intreg !”
“Eşti sigur că vrei acest căţeluş? Doar niciodată nu va putea fugi sau juca sau sări precum ceilalţi!”
Băieţelul s-a aplecat, şi-a ridicat puţin pantalonul şi i-a arătat vânzătorului aparatul de fier ce-i susţinea piciorul strâmb.
“Nici eu nu pot alerga, de aceea acest căţeluş are nevoie de cineva care să-l înţeleagă!”
Ochii vânzătorului s-au umplut de lacrimi când i-a spus copilului: “Mă rog şi sper ca fiecare căţeluş să aibe pe cineva care să-l iubească, aşa precum tu îl vei iubi pe acest căţeluş!”
Morala:
În viaţă nu contează cine eşti, contează ca cineva să te preţuiască şi să te iubească necondiţionat! Un prieten adevărat, este acela care soseşte în timp ce ceilalţi… dispar!

Cei “7C” ai increderii – cum sa inspiri incredere

noiembrie 24, 2011 · Comments


In urma cu 20-30 de ani, abordarea in relatiile interumane se baza pe urmatorul concept: Am incredere in tine pana la proba contrarie. Astazi, prin jocul competitiei si din cauze culturale, am ajuns sa ne bazam relatiile interumane pe un alt concept: Nu am incredere in tine pana la proba contrarie!
Nu stiu care dintre cele doua concepte este mai “sanatos”, dar practica m-a invatat ca poti sa fii competent, entuziast si chiar genial, iar toate acestea nu inseamna nimic pentru succesul tau pana cand oamenii din jur nu iti ofera increderea lor.
Orice relatie interumana se bazeaza pe incredere. In cazurile fericite (si rare) in care ea exista apriori, relatiile se vor dezvolta rapid si armonios. In cazurile in care ea nu exista, tehnicile de credibilizare sunt vitale ca baza a construirii relatiei.
Conform DEX, increderea este un sentiment de siguranta fata de cinstea, buna-credinta sau sinceritatea cuiva. Ea reprezinta convingerea ferma ca o persoana sau un lucru isi pastreaza integritatea, calitatile sau caracterul pentru un interval de timp predictibil.
Practic, pentru a inspira incredere cuiva (a te prezenta credibil), ai nevoie sa combini 7 elemente esentiale. Ele formeaza cei 7C ai increderii.

Caracterul este primul “C” al increderii.
Caracterul este componenta cel mai greu de falsificat. Conform DEX, caracterul reprezinta insusirea morala care se manifesta prin perseverenta, vointa ferma si corectitudine. Acestea sunt elementele eseniale necesare pentru ca cineva sa devina “demn de incredere”.
Una dintre cele mai bune modalitati prin care poti sa arati ca esti o persoana de character este sa accepti ca ai gresit. Cei din jur apreciaza de regula foarte mult curajul de a admite propria imperfectiune si se simt mai in largul lor.
Al doilea “C” al increderii este competenta.
Poti avea multe alte calitati, dar daca nu esti competent, cei din jur isi vor da seama mai devreme sau mai tarziu. competence. Este important sa petreci un timp semnificativ din viata ta dezvoltandu-ti competenta. Brian Tracy a spus ca daca citesti in domeniul tau o jumatate de ora pe zi, intr-un an poti deveni o autoritate nationala recunoscuta. In partea I a acestui ghid vei gasi o strategie foarte eficienta de acumulare a competentei la nivel de expert!
Al treilea “C” al increderii este Constientizarea valorii personale.
Acest aspect este foarte important pentru ca este unul dintre primele lucruri pe care cei din jur il remarca. Este dificil sa recuperezi dupa ce ai creat o prima impresie proasta cauzata de lipsa de incredere in tine.
Cei din jur isi creaza de obicei o perceptie despre tine in primele minute. Restul timpului il petrec cautand subconstient indicii care sa le valideze aceasta prima impresie. Daca nu esti convins de propria valoare, se creaza un effect de domino al reactiilor negative pe tot parcursul conversatiei.
Al patrulea “C” al increderii este Congruenta.
Increderea creste de fiecare data cand cei din jurul tau constata ca actiunile tale corespund cuvintelor tale. Practic, vorbim despre armonia dintre mesajele tale verbale si cele nonverbale. In lipsa acestei armonii, interlocutorul nu iti va oferi intreaga sa incredere.
Congruenta este similara cu imbracamintea. Daca hainele pe care le porti sunt bine asortate, nimeni nu face prea mult caz din asta. Daca insa hainele tale nu se potrivesc, acest lucru sare in ochi. Modalitatea cea mai buna pentru a castiga congruenta este sa faci ceea ce te pasioneaza.
Al cincilea “C” al increderii este Credibilitatea.
Credibilitatea reprezinta capacitatea sau puterea de a stimula increderea celorlalti in persoana ta. Sa presupunem ca ai de gand sa faci o investitie financiara si ai de ales intre doua variante:
Prima este sa urmezi sfatul consilierului financiar al lui Ion Tiriac, care are si un portofoliu investitional propriu, extrem de profitabil. A doua este sa primesti sfatul unui fost condamnat pentru talharie care tocmai a iesit din puscarie.
Care este sfatul ales? Chiar daca ambele persoane ti-ar da acelasi sfat, probabil ca nu vei fi foarte convins de parerea celui de-al doilea consilier… In esenta, credibilitatea inseamna sa il lasi pe cel din fata ta sa inteleaga ca nu esti un diletant si ca dimpotriva, stii foarte bine despre ce vorbesti.
Al saselea “C” al increderii este Consecventa
O persoana consecventa castiga usor increderea celorlalti. Acest lucru este valabil si pentru organizatii. A nouasprezecea lege din cartea „Cele 22 de legi imuabile ale marketingului” este chiar legea consecventei. In limbajul autorilor (Al si Laura Ries), legea se traduce astfel: O imagine de marca nu se construieste peste noapte.
Succesul se masoara in decade, nu in ani. Cu alte cuvinte, increderea ca o anumita marca este valoroasa se construieste pe principiul consecventei. Economistii dau exemplul producatorului de automobile Volvo, care s-a lansat pe piata in principal ca furnizor de masini foarte sigure. Incercarea de a schimba aceasta impresie nu este numai costisitoare dar si defavorabila marcii (ii dilueaza impactul).
Al saptelea “C” al increderii este Completitudinea
Oamenii au in general o dorinta foarte puternica de a inchide procesele incepute. Aceasta “inchidere” elimina stressul. Explicatia este data de un mechanism psihologic subtil care arata ca valoarea stressului este direct proportionala cu numarul de procese neterminate. Concret, cand ai 15 activitati distincte in curs de rezolvare, vei fi mai stressat decat daca ai una singura, care implica aceeasi durata a muncii.
Pe acest principiu, preferam sa nu ne angajam in activitati care nu par sa aiba o finalitate clara si predictibila. In consecinta, pentru a inspira incredere este foarte important ca ceea ce oferi tu – produsul sau serviciul tau, sa aiba “cap si coada”. Cand oamenii cunosc finalitatea unei idei sunt mai dispusi sa creada in ea.
 

Salutul soarelui (Surya Namaskara)

octombrie 19, 2011 · Comments


Salutul soarelui este o succesiune aproape neîntreruptă de 12 mişcări, ce tonifică întreaga musculatura corporală şi face să apară o anumită accelerare dublată de o amplificare armonioasă a respiraţiei şi a ritmului cardiac, fără a provoca însă stări de oboseală sau de pierdere a suflului.
Efecte benefice ale exercitiului

- Tonifică întregul sistem digestiv prin întinderea şi comprimarea succesivă a abdomenului;
- Plămânii sunt profund ventilaţi, iar sângele este oxigenat şi dezintoxicat prin expluzarea rapidă de dioxid de carbon şi alte gaze toxice pe căile respiratorii.
- Intensifică activitatea cardiacă şi astfel circulaţia sanguină este activată în întregul organism.
- Combate hipertensiunea şi palpitaţiile.
- Somnul devine din ce în ce mai profund şi odihnitor iar memoria este mult ameliorată.
- Indepărtează rapid tensiunile interioare.
- Stimulează şi normalizează activitatea glandelor endocrine, îndeosebi a glandei tiroide datorită mişcărilor de compresiune realizate la nivelul gâtului.
- Fortifică global întregul corp: gâtul, umerii, braţele, încheieturile, degetele, spatele, bazinul, centura abdominală, coapsele, pulpele picioarelor şi gleznele.
- Modelează în mod ideal corpul, reducând grăsimea în exces din zona abdominală, de pe şolduri, coapse, gât şi bărbie.
- Sporeste capacitatea naturala de rezistenta în faţa bolilor, prin intarirea sistemului imunitar. 
Contraindicaţii:
Femeile, în timpul ciclului menstrual, nu vor practica cel puţin în primele două zile. De asemenea, viitoarele mame vor putea practică Salutul Soarelui numai până la începutul celei de-a cincea luni de sarcină, iar, după naştere vor relua gradat. În cazurile de hernie nu este deloc indicată practicarea lui.
Atitudinea interioară în timpul tehnicii:
Cel mai indicat ar fi sa efectuam acest exerciciu chiar la rasaritul Soarelui. Este necesară o participare activă a conştiinţei la fiecare miscare. În timpul antrenamentului se recomandă să fim orientati fie cu faţa spre soare, fie spre est (răsărit).
Respiraţia:
Este esenţial să sincronizăm respiraţia cu mişcările realizate. Desi poate părea complicat la prima vedere, nu este decât un ritm respirator cât se poate de natural suprapus ritmului mişcărilor. Cu toate acestea, în primele zile de practică, atât timp cât mişcările nu ne sunt încă familiare putem să nu ţinem deocamdată cont de respiraţie la execuţia lor.
Tehnica de execuţie:
-Aşezăm mâinile cu palmele lipite în zona pieptului, vârfurile degetelor mari fiind aşezate în scobitura gâtului, în unghi drept faţă de celelalte degete.
Coloana este atunci perfect dreaptă, iar tălpile sunt foarte apropiate, fără să se atingă, şi paralele. Expirăm apoi lent pe gură, dând afară tot aerul din plămâni. Sprijinim coatele de coaste, însă Vom expira atunci profund, urmărind să expulzam şi utimele molecule de aer viciat din noi, retrăgând uşor pentru aceasta zona abdominală. Atunci când plămânii sunt complet goi, contractăm toţi muşchii, începând cu tălpile picioarelor, apoi gambele, coapsele, abdomenul (deja contractat datorită respiraţiei fortate), spatele, pieptul, braţele, palmele şi gâtul. Pe scurt, contractăm sistematic întreaga musculatură corporală.
Erori ce trebuie evitate:
Dacă mâinile nu sunt aşezate la înălţimea potrivită şi degetele (cu excepţia degetelor mari) nu sunt lipite, plămânii nu se pot goli complet de aerul rezidual.

-Relaxăm apoi toţi muşchii şi venim cu braţele complet întinse în sus către spate, curbând cât mai mult zona bazinului şi orientandu-ne privirea către vârfurile degetelor. Inspirăm atunci profund şi fără graba pe nas.
Erori ce trebuie evitate:

Dacă nu curbăm bine spatele şi zona bazinului, musculatura spatelui nu va întinsă suficient de mult.

-Expirăm profund pe gură, aplecându-ne în faţă, până când atingem solul cu palmele. Idealul este să putem aşeza palmele cu toată suprafaţa lor pe sol.
Venim de asemenea cu capul cât mai aproape de genunchi.
In faza finală a mişcării, vom retracta parţial şi abdomenul.
Este admis, la început, în situatia în care suntem mai rigizi, ca palmele să nu atingă solul.
Erori ce trebuie evitate:
Dacă nu venim suficient de mult cu capul către genunchi, flexia corpului va fi mai puţin accentuată, iar efectele sale considerabil reduse.
Faptul de a avea barbia presată cât mai mult de piept face să se amelioreze gradat toate dezechilibrele funcţiei tiroidiene.

-Inspirăm în continuare profund pe nas, aşezând acum toată talpa piciorului drept la sol, inclusiv călcâiul, iar genunchiul drept va fi împins către inainte; gamba, coapsa şi talpa noastră dreaptă vor forma astfel un Z.
Impingem după aceea simultan zona bazinului cât mai aproape pe genunchiul drept. Piciorul stang este apoi întins spre spate, însă nu la maxim, pentru că în acest caz ne va fi imposibil să adoptăm pozitia corectă.
Indreptam apoi spatele şi simultan ne orientam privirea către tavan sau (dacă exersam în aer liber) către Soare, deşi ochii rămân tot timpul închişi.
Erori ce trebuie evitate:

Vom avea grijă să nu stăm cu capul aplecat sau cu tibia piciorului drept prependiculară pe sol.

-Corpul trebuie să formeze acum un V inversat.
Călcâiele vor fi întinse cât mai mult către sol, chiar lipite de sol daca ne este posibil.
Capul va fi orientat cât mai spre interior, presand barbia în piept, spatele va fi cât mai drept, iar privirea interioară este acum orientata către zona ombilicului.
Contractam în continuare zona abdominală şi muşchii coapselor.
Erori ce trebuie evitate:
Nu trebuie să stăm doar pe vârfurile picioarelor şi vom evita să ţinem capul drept, deoarece atunci aceasta poziţie nu mai este asemanatoare cu un V inversat.
Vom evita, de asemenea, să avem spatele curbat şi abdomenul necontractat.

-Expirăm apoi pe gură, lasandu-ne să coboram la sol. Singurele noastre puncte de contact cu solul trebuie să fie acum barbia, palmele, pieptul, genunchii şi degetele de la picioare.
În aceasta poziţie, abdomenul nu va putea atinge solul, bazinul fiind bine cambrat.
Nici nasul nu poate atinge acum solul.
Aceasta postura confera o curbura foarte speciala coloanei vertebrale, mentinuta perfect dreaptă în postura anterioara.
Erori ce trebuie evitate:
Nu ne vom aşeza cu bazinul la sol; tălpile nu vor fi orientate în sus, degetele de la picioare trebuie să fie sprijinite pe sol.
Palmele trebuie şi ele fixate ferm pe sol.
Talpile trebuie să revina apoi la acelasi punct de plecare. La început, aceasta este foarte greu de realizat, dar vom putea cu siguranta să ajungem aici printr-o practică consecventa.

-În continuare inspiram pe nas, apoi ridicam capul cât mai mult posibil şi curbăm cât mai mult zona bazinului, însă corpul nu atinge solul. Singurele puncte de contact cu solul sunt acum degetele de la picioare şi palmele.
Bratele sunt întinse, iar umerii sunt adusi către spate, pentru a permite expansiunea pieptului în faţa.
Erori care trebuie evitate:
Coapsele nu trebuie să atingă solul, iar umerii nu trebuie să vina în faţa (deoarece ei nu permit în felul acesta dilatarea pieptului).

-Ramanem în retentie pe plin şi revenim în postura asemanatoare cu un V inversat. Modul de realizare şi erorile posibile ale aceste mişcări sunt identice cu cele descrise la miscarea nr.5 Călcâiele vor fi deci întinse cât mai mult către sol, asezandu-le chiar lipite de sol daca ne este posibil.
Capul va fi orientat cât mai spre interior, presand barbia în piept, spatele va fi cât mai drept, iar privirea interioară este acum orientata către zona ombilicului.
Contractam în continuare zona abdominală şi muşchii coapselor (acestia se vor contracta aproape automat daca apropiem calcaiele de sol).
Erori ce trebuie evitate:
Nu trebuie să stăm doar pe vârfurile picioarelor şi vom evita să ţinem capul drept, deoarece atunci aceasta poziţie nu mai este asemanatoare cu un V inversat.
Vom evita, de asemenea, să avem spatele curbat şi abdomenul necontractat.

-Acum continuam să ne retinem suflul (plămânii fiind mai departe plini cu aer).
În aceasta postura vom inversa însă amplasarea picioarelor faţa de postura nr.4, pentru a comprima alternativ şi simetric fiecare parte a abdomenului (acum vom intinde deci piciorul drept la sol, în timp ce stangul va fi cu talpa ferm asezata pe sol).
Erori ce trebuie evitate:
O alta eroare decât cele prezentate la descrierea pozitiei nr.4, dar care decurge din cele două precedente, este să asezam la sol talpa piciorului în locul degetelor.
Pentru a usura execuţia, vom distribui aproape întreaga greutate a corpului pe piciorul stang, indoit şi pe bratul stang, ceea ce ne va permite să inclinam uşor bazinul şi ne va usura reintoarcerea piciorului întins.

-În continuare, expiram profund şi fără graba pe gură, iar apoi revenim în postura nr.3
Ne aplecam în faţa.
Ideal este să putem aşeza palmele cu toată suprafaţa lor pe sol; vom veni de asemenea cu capul cât mai mult către genunchi, iar în faza finală a mişcării, vom retracta parţial şi abdomenul.
Erori ce trebuie evitate:
Dacă nu venim suficient de mult cu capul către genunchi, flexia corpului va fi mai puţin accentuată, iar efectele sale considerabil reduse.
Faptul de a avea barbia presată cât mai mult de piept face să se amelioreze gradat toate dezechilibrele funcţiei tiroidiene. În continuare inspiram profund şi complet pe nas, realizand simultan miscarea nr.2.

-Relaxăm deci toţi muşchii şi venim cu braţele complet întinse în sus, către spate, curbând cant mai mult zona bazinului şi orientandu-ne privirea către vârfurile degetelor.
Capul este şi aici întins cât mai mult către spate.
Erori ce trebuie evitate:
Bratele nu vor fi moi, iar spatele nu va fi lasat relaxat, ci curbat la maxim. Daca nu curbăm bine spatele şi zona bazinului, musculatura spatelui nu va fi întinsă suficient de mult.
În final, expiram din nou profund pe gură şi relaxam întreaga musculatura corporală, revenind din nou în postura de plecare nr.1 Asezam mâinile cu palmele lipite în zona pieptului, vârfurile degetelor mari fiind aşezate în scobitura gâtului, în unghi drept faţa de celelalte degete.
Coloana este atunci perfect dreaptă, iar tălpile sunt foarte apropiate, fără să se atingă şi paralele.

-Sprijinim coatele de coaste, mentinand însă mâinile la locul lor. Expiratia va fi profunda, urmărind să expulzam şi ultimele molecule de aer viciat din noi, retrăgând uşor pentru aceasta zona abdominală. Atunci când plămânii sunt complet goi, contractăm toţi muşchii, începând cu tălpile picioarelor, apoi gambele, coapsele, abdomenul (deja contractat datorita expiratiei fortate), spatele, pieptul, braţele, palmele şi gâtul; pe scurt, contractăm sistematic întreaga musculatura corporală.
Erori ce trebuie evitate:
Daca mâinile nu sunt aşezate la înălţimea potrivită şi degetele (cu excepţia degetelor mari) nu sunt lipite, plămânii nu se pot goli complet de aerul rezidual.

Inamici ai starii de bine

octombrie 16, 2011 · Comments


Cine nu isi doreste sa se simta bine? Cine doreste sa se simta bine in orice circumstante ale vietii? Eu una da. Cu toate acestea, uneori starea mea de bine era atacata de ceva nedefinit si atunci m-am apucat sa analizez ce interfera cu starea mea de bine, astfel incat sa ma pot descotorosi de acei inamici.
Cand ma refer la starea de bine, ma refer la starea de liniste, de pace, de bucurie si chiar de sanatate.

Care sunt acei infractori care atenteaza la starea de bine?
Asteptarile
Cum recunosti ca ai asteptari? Cand te surprinzi ca starea ta de bine este afectata de faptele cuiva sau felul cuiva de a fi, cand el se comporta intr-un fel sau face ceva si tu te astepti la altceva din partea acelei persoane. Cand primesti 1 leu si te astepti sa fi primit 2 lei. Cand iti propui anumite obiective si rezultatele pe care le obtii nu sunt pe masura lucrurilor pe care ti le-ai dorit si experimentezi o stare de nemultumire, insatisfactie, neplacere, neimplinire.
Daca te uiti in urma si realizezi ca nu odata ai primit ceva sau ai avut ceva si tot nemultumit si nesatisfacut erai, poti sa vezi ca e un mecanism care ruleaza de ceva vreme in interiorul tau.
Asteptarile sunt cauzate, in mare parte, de dorinta ego-ului de confirmari: de recunoastere, de valorizare, de dovezi de iubire, de dovezi de succes, de control. Nefiind constientizate ca sursa a motivatiei pentru care ne indreptam spre o directie sau alta, ego-ul va fi imposibil de multumit vreodata. El tot va cere si va cere si nu va realiza ca este intr-o asteptare permanenta a ceva ce se afla doar in interiorul lui. Pana la un punct. Cand se trezeste.
Nu e nimic in neregula in a avea asteptari. Acestea ne aduc mai aproape de ceea ce ne dorim. Ideal este sa nu uitam sa identificam ca fiind asteptari si nu cine suntem cu adevarat: sursa de iubire, creativitate, bucurie, prosperitate.
Focusul pe ce ar trebui sa faca sau sa nu faca o alta persoana, duce la pierderea puterii si a starii de bine, in loc sa ne concentram asupra propriilor senzatii si sentimente, sa le constientizam si sa facem ce avem de facut noi, independent emotional de altii.
Neprevazutul
Planificarea face parte din viata cotidiana. Ne planificam un concediu, sa cumparam ceva anume la un moment dat, evolutia unui contract, a unui bussines, etc. Dar poate ca intervine ceva, care dincolo de ceea ce am crezut noi ca este cursul normal al evolutiei „asteptate” si atunci nu mai suntem in control, nu mai stim ce urmeaza, cum va fi, ce va fi.
Acest „Neprevazut / Necunoscut” ataca starea de bine, suntem aparent in deriva si nu stim cum sa gestionam ceva care nu a fost preconizat. De aceea in bussines, exista stiinta gestiunii riscului. In viata de zi cu zi nu prea ne gandim la Neprevazutul care poate sa apara pe parcurs si cu toate acestea uneori este inerent.
Nerabdarea
Dorinta de a fi altundeva decat unde esti in momentul de fata, de a face si a avea altceva decat este in momentul actual, cu alte cuvinte: neprezenta. Zadarnic astepti sa fie mai bine mai tarziu, mai ales daca nici nu ai identificat acel bine, ce astepti prin acel bine, cum l-ai recunoaste si in ce anume se materializeaza. Pana nu incepi sa te simti bine in momentul de fata, sa te bucuri si sa experimentezi satisfactia si placerea in momentul actual, nici urmatoarele momente nu au cum sa fie diferite, ci doar, eventual sa se inrautateasca, pentru ca asteptarea este nerealista, iar speranta desarta.
 Drobul de sare
Mintea noastra e mereu pusa pe construit scenarii. Daca mai are si patima de a crea scenarii de groaza, cu ce ni se poate intampla, cand nu s-a intamplat nimic, nici nu traim in prezent, nici nu putem pastra o stare de constienta si claritate asupra ceea ce este si ce putem face astfel incat sa imbunatatim ceea ce ne dorim sau sa realizam ceea ce ne-am propus.
A renunta la ingrijorari necesita o practica si prezenta constanta, pana cand aceste obisnuinte sunt date uitarii si inlocuite cu altele mai vesele si mai practice. Pentru a scapa de temeri si ingrijorari de preferat ar fi concentrarea pe prezent, ca si a te intreba pur si simplu: Si ce daca se vor intampla aceste lucruri? Ce voi face mai departe?
Interpretarile
Si cineva a spus ceva si noi am interpretat altceva. Las ca stiu eu ce ai vrut sa spui. Si de cele mai multe ori nu auzim ce ni se spune ci doar interpretam in fel si chip. Suntem o masinarie de facut semnificatii si pana nu te prinzi ca tu asculti ceea ce este deja in capul tau si ca incerci sa interpretezi ce spune o persoana dupa ceea ce stii deja esti total deconectat, in suferinta si in nedumerire.
A asculta curat (fara a interpreta), a comunica ceea ce nu ai inteles, a verifica mesajul pe care l-ai transmis sau l-ai primit face parte din placerea de a fi cu cineva si a avea o conversatie de calitate.


What are some of the secrets of success in life?

octombrie 03, 2011 · Comments

autor necunscut
When I woke up this morning lying in bed, I was asking myself: What are some of the secrets of success in life? I then found the answer right there in my room. The Fan said: Be cool. The Roof said: Aim high. The Window said: See the world. The Clock said: Every minute is precious. The Mirror said Reflect before you act. The Calender said: Be up to date. The door said: Push hard for your goals. The Carpet said: Kneel down and pray!

Drepturile animalelor vs. cruzimea faţă de câinii comunitari şi uciderea lor abuzivă şi arbitrară

octombrie 01, 2011 · Comments


Încep cu o distincţie relevantă şi necesară unei discuţii despre drepturile animalelor şi tratamentul la care ar trebui acestea supuse, distincţie făcută de filosoful american Tom Regan. Dintr-o discuţie principială vom înţelege de ce, într-o situaţie particulară, precum cea care priveşte uciderea câinilor comunitari, soluţia propusă de unii politicieni de a ucide câinii comunitari este contrară unei etici raţionale şi civilizate, şi  proprie, mai degrabă, unei mentalităţi iresponsabile şi barbare.
Agenţii morali sunt acei indivizi care, graţie capacităţilor lor complexe, precum capacitatea de a decide pe baza unor principii morale, sunt capabili să facă alegeri etice conform cu moralitatea pe care şi-o asumă. Această calitate de a lua decizii etice îi face pe agenţii morali, cum este şi firesc, responsabili din punct de vedere etic pentru actele lor realizate în libertate şi nu ca produs al unei coerciţii sau suspendări temporare a judecăţii. Prin agenţi morali trebuie să înţelegem fiinţele umane adulte şi normale.
În acelaşi timp, pacienţii morali sunt fiinţele care nu au capacitatea de a formula principii etice după care să îşi ghideze comportamentul. Astfel că actele lor nu pot intra în acelaşi registru de responsabilitate pe care o au agenţii morali. Pacienţii morali sunt în afara responsabilităţii etice, sunt amorali. Ei ar putea comite fapte care să ni se pară „bune” sau „rele”, dar nu pot fi traşi la răspundere pentru acestea. Nou-născuţii, copii mici, persoanele cu dizabilităţi mintale, persoanele aflate în comă sau moarte clinică sunt indivizii umani consideraţi pacienţi morali.
Acelaşi statut de pacienţi morali îl au însă şi animalele. Animalele sunt înzestrate cu sensibilitate, aşadar au experienţa plăcerii şi a durerii. Indivizii care aparţin multor specii sunt conştienţi de sine, posedă o inteligenţă şi o voinţă remarcabile şi dezvoltă relaţii complexe cu semenii lor, cu alte animale sau cu oamenii. Suferinţa unui animal şi puterea lui de înţelegere nu trebuie ignorate iar empatia nostră trebuie să se întindă şi asupra lor, nu doar asupra oamenilor.
Important pentru discuţia de faţă este că există consecinţe asupra pacienţilor morali de pe urma acţiunilor agenţilor morali. Pacienţii morali pot suferi, pot fi afectaţi de deciziile agenţilor morali. În acelaşi timp, aşa cum faţă de pacienţii morali umani ne comportăm cu grijă şi îi considerăm fiinţe care se bucură de drepturi, respect şi demnitate, la fel, trebuie să acordăm drepturi, respect şi demnitate şi pacienţilor morali din lumea animală.
În sprijinul acestei abordări etice sunt argumente care vin nu doar dinspre iubitorii de animale care dezvoltă relaţii afective complexe cu prietenii lor non-umani, dar şi dinspre studiile ştiinţifice din ultimele decenii care arată nivelul deosebit al inteligenţei uluitoare a unora dintre speciile de animale, inclusiv a celor cu care interacţionăm foarte des, precum animalele de casă. Diferenţa dintre Homo Sapiens şi speciile de animale set doar una de grad, nu de esenţă. Avem în comun cu animalele foarte mult din simţămintele şi nevoile noastre şi chiar din gândurile noastre. Am dus la un nivel mai înalt de complexitate gândirea, tehnologia şi organizarea societăţii, dar asta nu ne dă nici un drept de a distruge şi de a acţiona cu cruzime faţă de lumea animală.
În cazul câinilor comunitari din oraşe sunt două mari probleme la care trebuie formulat un răspuns: cum anume se elimină riscul ca aceştia să atace oameni şi cum este gestionată proliferarea lor pe străzi în cadrul unei viziuni etice responsabile şi civilizate.
La aceste două probleme, există o soluţie raţională şi etică: sterizilizarea acestora în cadrul unei strategii eficiente (spre exemplu, sterilizarea trebuie făcută în cercuri concentrice de la periferie spre centrul unui oraş), stimularea adopţiilor acestora, limitarea abandonării puilor de câini pe stradă, responsabilizarea asociaţiilor de bloc în legătură cu câinii din proximitate, identificarea haitelor posibil agresive şi periculoase pentru oameni şi destructurarea lor prin preluarea acelor câini în adăposturi sau de către persoane interesate să îi adopte, un management responsabil al adăposturilor. Pentru obţinerea unui succes, administraţia locală trebuie să lucreze într-o strânsă colaborare cu ong-urile specializate şi cu cetăţenii. Acest parteneriat este o premisă necesară a succesului.
Câinii comunitari au o viaţă între 3 şi 5 ani pe stradă… aşadar într-un oriziont de timp rezonabil, în perioada unui mandat de primar de 4 ani, se pot obţine rezultate importante pentru rezolvarea acestei probleme, dacă există voinţă şi pricepere politică. De remarcat adaptarea uimitoare a câinilor la mediul urban… În Bucureşti am văzut nu o dată câini traversând pe la semafor şi mergând cu tramvaiul, ba chiar şi cu metroul! Ar trebui făcut chiar un documetar pe tema asta de către un post precum Animal Planet…
Iată însă că autorităţile din România vizează o altă „soluţie” şi anume cea a uciderii câinilor comunitari. Responsabilitatea e înlocuită de barbarie, raţiunea de bâtă, sensibilitatea de cruzime. …

despre Seninatate

septembrie 12, 2011 · Comments


James Allen: ” Dupa cum gandeste omul”

“Pacea mintii este una dintre nestematele intelepciunii. Este rezultatul eforturilor indelungi si rabdatoare de autocontrol. Prezenta sa indica experienta matura si o cunoastere mai profunda a legilor si a mecanismelor gandirii.
Omul  devine calm in masura in care se considera o fiinta cu gandire evoluata;caci o asemenea cunoastere necesita intelegerea celorlalti, ca rezultat al gandirii.Pe masura ce dezvolta o modalitate corecta de intelegere si vede tot mai limpede legaturile interne dintre lucruri, prin actiunea cauzei si a efectului, omul inceteaza sa se mai agite, sa se mai ingrijoreze si sa se mai jeleasca si ramane constant, hotarat si senin.
Omul calm, dupa ce a invatat cum sa se guverneze pe sine, stie cum sa se adapteze la ceilalti, iar acestia, la randul lor, ii poarta respect pentru forta sa spirituala si simt ca pot sa invete de la el si sa se bizuie pe dansul. Cu cat omul devine mai calm, cu atat e mai mare succesul, influenta sa, puterea sa de a face bine. Chiar si comerciantul obisnuit va descoperi ca prosperitatea afacerii sale creste pe masura ce-si dezvolta mai multa stapanire de sine si echilibru; caci oamenii vor prefera intotdeauna sa aiba de-a face cu un om a carui purtare e mereu echilibrata.

Omul puternic si calm e intotdeuna iubit si respectat. El e ca un copac care face umbra intr-un tinut secetos sau ca o stanca langa care te poti adaposti pe furtuna. Cine nu iubeste o inima linistita, o viata calma si echilibrata? Pentru cei ce poseda aceste daruri binecuvantate nu conteaza daca ploua sau e soare, schimbarile care se pot abate asupra lor nu au importanta, caci ei sunt intotdeauna blanzi,senini si calmi. Acest echilibru desavarsit al caracterului, pe care il numim seninatate, este ultima lectie a culturii. Este inflorirea vietii,rodirea sufletului.E pretioasa ca intelepciunea, mai de dorit ca aurul, da, chiar decat cel mai pur aur. ...
...Numai omul intelept, ale carui ganduri sunt controlate si purificate, face vanturile si furtunile sa i se supuna."


Poveste cu talc - Valurile oceanului

august 08, 2011 · Comments


de Mitch Albom
Un val mic se legana pe ocean. Se bucura de vant si de aerul proaspat si se simtea minunat. Deodata observa ca in fata lui erau alte valuri care, pe rand, se spargeau de coasta.
-Doamne, Dumnezeule! E ingrozitor! striga valul. Ce-o sa mi se-ntample?

De el se apropie un alt val care observa numaidecat ca micul val era foarte incruntat.
- De ce esti asa de suparat? il intreba el.
Valul cel mic ii raspunse:  Tu nu vezi? Tu nu pricepi? Toate ne vom izbi de coasta oceanului. Vom pieri cu toatele! Nu-i ingrozitor?
Cel de-al doilea val ii spuse:
Tu esti cel care nu pricepe. Nu esti un val. Esti o parte a oceanului…
 

Poveste cu talc - Inima de soarece

iulie 27, 2011 · Comments


de Anthony de Mello
Un soarece ajunsese intr-o stare de epuizare psihica din cauza fricii lui de pisici. Din fericire, unui vrajitor i se facu mila de el si-l transforma in pisica. Apoi lui ii fu foarte frica de caini. Magicianul il transforma atunci in caine. Apoi incepu sa se teama de pantere, asa ca vrajitorul il transforma in pantera. Nu dupa mult timp el fu cuprins de frica de vanatori. Atunci vrajitorul renunta, il transforma din nou in soarece si-i spuse: Orice-as face pentru tine nu ti-e de folos pentru ca ai inima de soarece…

Renunta la scuze!

iulie 19, 2011 · Comments


Nu e usor sa luam de la viata tot ceea ce ne dorim. Sunt momente in care esecurile vin unul dupa altul si asta mai ales la inceput, cand nu avem experienta. Chiar daca nu avem nimic de pierdut, ne temem sa patrundem in necunoscut, sa iesim din zona noastra de comfort. Multi ani am mers zi de zi la scoala si am facut ceea ce ni s-a spus sa facem. Am avut un program fix si fiecare pas ne-a fost dirijat de catre profesori si parinti. Noi am fost doar niste cutii din carton in care zeci de "educatori" au turnat informatie mai mult sau mai putin utila. Dar oare cati dintre noi ne dorim cu adevarat sa fim ceea ce acesti educatori ne-au bagat pe gat? Am fost invatati sa scriem CV-uri, sa fim angajatii perfecti, sa speram la o promovare odata la cativa ani, sa ne multumim cu acel salariu, sa ne intemeiem o familie, sa luam un credit pentru un apartament si sa platim rate intreaga viata. Oare asa arata viata pe care o visam? Insa noi am fost programati ca niste mici robotei inca de pe bancile scolii. Iar cand intram in lumea reala alergam cu frica spre cei ce ne ofera un job, tinandu-ne cu unghiile de orice slujba ce ne acopera cheltuielile lunare de baza. Ne e frica sa ne ridicam pe propriile picioare, stam mereu sub aripa angajatorului, asteptand cu nerabdare sa ni se dea instructiuni si target-uri.

Daca privim cu atentie ce au in comun toti cei ce traiesc in mediocritate, zi dupa zi, vom observa ce anume ii tine acolo, ce anume ii face sa renunte inca dinainte de a incepe o schimbare, o evolutie: SCUZELE. Daca ne e lene sa ne facem de mancare, preferam sa spunem ca nu ne este foame. Poate ca o va face altcineva pentru noi si ne-o va servi sau poate ca ne vom multumi cu o felie de paine cu unt cand chiar nu vom mai putea rabda. Absolut orice initiativa, fie ea si geniala, poate fi distrusa invocand zeci de scuze. Acesta este motivul pentru care multi oameni inteligenti, cu idei foarte bune, isi rateaza vietile facand zeci de ani lucruri care nu le plac si in care nu cred. Le este frica sa actioneze, sa riste, sa incerce. Ei isi gasesc mereu scuze.
Cele mai frecvente 8 scuze in dezvoltarea personala:
1) Sunt prea tanar sau prea batran
2) Nu sunt suficient de inteligent
3) Nu am nici un ban
4) Nu sunt sanatos
5) Nu sunt facut pentru a fi lider
6) Nu am nimic de oferit
7) Nu am timp
8) Nu vreau sa pierd


1) Sunt prea tanar sau prea batran
Perioada productiva a unui om, adica perioada in care acesta face ceva cu viata lui porneste de la varsta de 20 de ani si merge pana pe la 70 - 75 de ani. Avem deci la dispozitie peste 50 de ani pentru implinirea tuturor asteptarilor noastre de la viata. O persoana de 45 de ani este abia la mijlocul drumului. Daca ai implinit deja 50 de ani, mai ai inca 20 de ani la dispozitie. Daca ai 30 de ani si nu ai realizat absolut nimic pana acum, mai ai 40 de ani la dispozitie, adica 80% din totalul perioadei in care tu trebuie sa te dezvolti. Sunt mii de oameni care si-au schimbat complet modul de gandire la 50 de ani si care au reusit sa-si materializeze cele mai marete visuri. Avem varsta pe care o simtim! Sunt o multime de oameni de afaceri de 60 sau 70 de ani ce duc o viata de zece ori mai activa si mai implinitoare decat multi tineri de 20 de ani. Sunt tineri care desi au o inteligenta cu mult peste media adultilor nu au curajul sa incerce. Nu actioneaza, nu incearca sa-si materializeze ideile si dau vina pe varsta. Spun ca nu-i ia nimeni in serios, ca nu au nici o sansa, ca sunt ridiculizati datorita lipsei lor de experienta. Adevarul e ca nicaieri in lume varsta biologica nu se va afla in fata eficientei. Daca un tanar are potential, entuziasm si persevereaza intr-un domeniu, are toate sansele sa depaseasca o multime de adulti cu experienta. Sunt multi directori foarte tineri ce au ca subordonati oameni cu mult mai invarsta decat ei. Pentru ca sunt eficienti. Daca oferi ceva util si valoros, vei reusi indiferent de varsta pe care o ai.

2) Nu sunt suficient de inteligent
Priveste cati profesori cu merite deosebite in cariera lor o duc de pe o zi pe alta straduindu-se sa traiasca dintr-un salariu de doi bani. Priveste cati cercetatori muncesc o viata intreaga pentru nici 500 de eur pe luna. Ei sunt inteligenti, au un IQ peste medie. Priveste cati oameni de succes nu sunt in stare sa lege o fraza de la un capat la altul. Multi oameni de afaceri fac investitii in domenii despre care nu stiu absolut nimic, insa au capacitatea de a mobiliza si motiva o echipa de experti alaturi de care va castiga batalia finala. Am vazut multi directori fara studii superioare ce au doar subordonati cu studii superioare. Ei nu sunt experti, nu sunt mai inteligenti decat restul insa ei stiu ce sa faca cu inteligenta pe care o au, fie ea si limitata.
Dintre un om mai putin inteligent dar care duce multe lucruri marunte la capat si un om inteligent dar care nu-si foloseste inteligenta intr-un mod productiv, va avea succes cel mai putin inteligent. Majoritate oamenilor nu-si folosesc nici macar 2% din inteligenta de care dispun pentru dezvoltarea lor personala. Prefera sa se vanda ieftin unui angajator si sa stoarca acesta toate roadele inteligentei lui.

3) Nu am nici un ban
Nu avem nevoie de bani pentru a evolua. Un om cu experienta si sigur pe fortele lui, chiar daca a fost bogat si si-a pierdut toti banii, o poate lua de oricand de la inceput si sa ajunga iarasi bogat in cel mai scurt timp. Pentru ca el stie ce trebuie sa faca; a avut in viata sa zeci de esecuri si acum stie ce merge si ce nu merge, e centrat si are o viziune obiectiva si clara a lucrurilor. Un om fara experienta, chiar daca dispune de multi bani, ii va pierde in afacerile pe care le va incepe. E bine sa pornesti de la o scara mica, astfel incat sa pierzi putini bani la inceput. Orice om isi poate aduna din salariul sau suficienti bani pentru asi deschide un PFA (persoana fizica autorizata) intr-un domeniu in care se pricepe si sa-si faca simtita prezenta pe internet printr-un site. Sunt enorm de multe oportunitati care vor aduce experienta necesara si care nu necesita multi bani. Iar daca scuza e ca nu exista nici acei 100 - 200 eur necesari, intr-adevar nu se mai poate face nimic deoarece inseamna ca omul respectiv nu e dispus sa faca absolut nimic pentru a evolua si astepta sa-i pice totul din cer.
Cea mai eficienta metoda este angajarea temporara si demararea unei mici afaceri folosindu-ne de o parte din castig. Daca pierdem, mergem mai departe. Acum, datorita internetului, este mult mai usor sa te faci auzit si pentru aproape orice ai de oferit, se va oferi un client sa cumpere.

4) Nu sunt sanatos
Oare cati din oamenii de succes ai lumii sunt complet sanatosi? Nimeni nu e complet sanatos. Sunt oameni care lucreaza de dimineata pana seara si sunt bolnavi de inima, le lipseste un picior sau au boli extrem de grave. Daca poti sa te misti si sa vorbesti, poti face orice. Cunosc un baiat care castiga peste 1500 eur pe luna stand la birou in scaunul cu rotile. E webdesigner.

5) Nu sunt facut pentru a fi lider
Sunt suficiente articole si carti care ne pot modela caracterul. Liderii nu se nasc, ei devin. Trebuie doar sa iesim constant din zona noastra de comfort si sa avem curajul de a tinti sus. Mii de muncitori care au lucrat zeci de ani intr-o fabrica, au ajuns sa aiba zeci de angajati, creandu-si propria lor afacere. Experienta si munca permanenta i-a transformat in lideri chiar daca o viata intreaga au fost simpli muncitori. Liderii sunt acei oameni care au curajul sa iasa din zona de comfort in cautarea propriului lor drum. Liderii sunt acele persoane care evolueaza, observa si analizeaza zi de zi si care isi dezvolta capacitatea de a fi in folosul celorlalti. Daca intelegem care sunt nevoile de baza ale celorlalti si dovedim faptul ca ii putem ajuta oferindu-le sau ghidandu-i spre o viata mai buna, acestia ne vor urma. Primul pas insa consta in constientizarea nevoilor noastre. Doar in acest fel vom putea intelege nevoile celorlalti. E o descoperire continua. Oricine poate deveni lider atata timp cat e dispus sa evolueze in fiecare zi.

6) Nu am nimic de oferit
Suntem fiinte sociale si intr-o societate castiga acela care este cel mai capabil sa recunoasca si sa satisfaca nevoile celor de langa el. Poate ca vinde masini, construieste case sau ofera prajituri minunate in patiseria sa. El aduce beneficii societatii, aduce niste servicii sau produse de care oamenii au nevoie. Nu putem avea succes daca nu avem nimic de oferit. Insa partea buna consta in faptul ca fiecare om are un talent, o pasiune descoperita sau doar potentiala, o activitate care i-i face placere. Daca nu ai descoperit-o pana acum, nu e nici o problema. Pentru acest lucru niciodata nu este prea tarziu. Insa trebuie sa cautam mereu in noi ceea ce ne place sa face, iar cand am descoperit, nu mai avem de facut decat sa dezvoltam acele aptitudini si sa le valorificam. Cu cat vom putea veni mai mult in folosul oamenilor, cu atat vom avea mai mult succes.

7) Nu am timp
Sa ne gandim la un lucru. Ce e mai important pentru noi in viata? Traiul comfortabil si caldut cu care suntem obisnuiti de multi ani si care ne ofera o oarecare stabilitate si continuitate sau descoperirea intregului nostru potential? E mai important sa ramanem asa cum suntem acum pana la sfarsitul vietii sau este mai important sa ne dezvoltam in incercarea noastra de a ne atinge limitele? Ramanem pe loc si asteptam sa murim sau ne aventuram in necunoscutul vietii experimentand noi si noi mistere? E mai bine pentru noi sa ne inchidem intr-o camera sau sa daramam toti peretii si sa zburam liberi? Vrem sa supravietuim sau vrem sa traim din plin?
Se pare ca adevarata viata nu e compatibila cu plafonarea. Adevarata viata e descoperire, aventura, mister si evolutie, experienta! Deci intrebarea corecta nu este "Oare mai am timp si de autodezvoltare?" ci "Oare imi mai permit sa pierd timpul cu lucruri care nu-mi aduc nici o evolutie?".

8) Nu vreau sa pierd
Nici o pierdere nu e mai dureroasa decat pierderea anilor in care nu am facut nimic pentru noi, in care nu am avut experiente noi si in care nu am progresat. Ne uitam uneori in urma si ne doare faptul ca nu am stors de la viata tot ceea ce puteam stoarce pana acum, ca nu am profitat de cate ori am fi putut profita. Oare cum va durea cand vom avea 70 de ani? Mai avem multe lucruri de trait, nu mai e timp de pierdut. Ca pierdem un examen, niste bani, un job, astea nu inseamna nimic. Insa sa pierdem oportunitatile pe care viata ni le asterne zi de zi in cale... acestea sunt adevaratele pierderi. Dezvoltarea personala presupune si esecuri, presupune si pierderi; insa daca acestea aduc experienta si o viziune mai clara, nu mai putem vorbi despre o pierdere, ci despre cel mai mare castig al nostru. Doar asa putem progresa, daca riscam totul pentru visul nostru.

Adoptati

Nu mai cumparati animale, ADOPTATI . Sute de caini, mult mai frumosi si mai inteligenti decat un caine de rasa, asteapta in zadar un stapan. Aveti sute de optiuni. Nu le ignorati. Iubirea si fidelitatea unui caine metis este la fel cu a unui caine cu pedigree. NU FITI SNOBI!

Postări populare

Facebook

Mahatma Gandhi

"Fii tu insuti schimbarea pe care o doresti in lume!"
"Măreţia unei naţiuni şi progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele."

Neale Donald Walsch

"Toti oamenii sunt speciali si toate momentele sunt deosebite"
"Nu exista nimic ce tu nu poti sa fii, nu exista nimic ce tu nu poti sa faci. Nu exista nimic ce tu nu poti sa ai."
"Raul este ceea ce numiti voi rau. Chiar si pe el il iubesc, pentru ca, numai prin ceea ce voi numiti rau, puteti cunoaste binele."
"Gandul este energie pura. Orice gand pe care in ai, l-ai avut sau in vei avea vreodata este creator. Energia gandului tau nu moare niciodata. Niciodata.... Un gand este pentru totdeauna."

Buddha

"Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gandit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gandim."
"Ceea ce-l conduce pe om pe cai gresite nu este dusmanul sau ci propria sa minte"
"Fie ca tot ce are viata sa fie eliberat din suferinta"
"Fiecare om este autorul propriei sanatati sau boli"

God is to Big...

God is to Big...

Jose Garcia Marquez

"Nu plange pentru ca s-a terminat, zambeste pentru ca s-a petrecut..."
"Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este in felul in care urci pantele abrupte spre varf"
"Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume"
"Nu te iubesc pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt atunci cand sunt cu tine"

Adrian Nuta

“Cel care ofera tot timpul fara sa primeasca nimic in schomb, in mod deslusit si deschis, ajunge sa se simta neapreciat si epuizat emotional”

“… cei mai multi dintre noi credem ca TREBUIE sa stim cine suntem. Daca am putea realiza ca ne putem permite sa fim, fara a fi neaparat ceva, cineva sau altcineva… aproape sigur numarul de nevroze s-ar diminua considerabil…”

" ... a lasa lumea sa fie ceea ce este si a te lasa pe tina insuti sa fii ceea ce esti, observand si observandu-te impartial, sunt singurele garantii ca nu mai nivelezi oceanul cu o scandura, in incercarea dramatica de a-l face perfect"

Chakre-le

Chakre-le

Drepturi de autor

Licenţa Creative Commons
Acest blog este pus la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creative Commons. Preluarea articolelor se poate face doar cu citarea sursei, incluzand la sfarsitul articolului preluat un link valid catre http://evrika-ro.blogspot.com/. Va multumesc!