Respiratia Holotropica (RH)

iunie 24, 2010 · Comments

Respiratia holotropica este o tehnica eficienta de a accesa stari de constiinta extinsa. Ea fost pusa la punct in forma in care exista astazi de catre psihiatrul american de origine ceha Stanislav Grof, unul dintre fondatorii psihologiei transpersonale. Dealtfel, respiratia holotropica s-ar putea spune ca este tehnica ce a stat la baza tuturor cercetarilor in psihologia transpersonala, dupa ce studiile cu substante psihedelice precum LSD au fost sistate, cel putin oficial.
Psihologia tranpersonala este o orientare fundamentala din psihologia moderna care nu mai limiteaza psihicul uman si constiinta la o acumulare de informatii ulterioara momentului nasterii, ca in modelul freudian, ci recunoaste existenta unor niveluri psihice mai profunde, dincolo chiar si de nivelurile inconstientului personal si colectiv (Jung), pana la acele niveluri in care constiinta personala si cea universala devin una singura. Acestea sunt domeniile transpersonale ale psihicului omenesc, asimilate cu cele spirituale. Este zona din psihologie in care stiinta intalneste spiritualitatea. Cercetarile lui Stanislav Grof care se deruleaza de patru decenii si care au implicat experimente de constiinta extinsa cu zeci de mii de oameni au aratat ca tipul de traire pe care o implica o stare de constiinta extinsa are implicatii majore in felul in care concepem realitatea iar racordarea la aceste niveluri fundamentale ale constiintei noastre are efecte terapeutice importante la toate nivelurile fiintei: fizic, mental, emotional, energetic.
Respiratia Holotropica nu a fost inventata propriu-zis de catre Stanislav Grof, caci in multe traditii spirituale exista tehnici de respiratie accelerata folosite pentru a intra in stari de constiinta extinsa. Acest tip de tehnica, sau de ”tehnologie a sacrului” – cum numeste Mircea Eliade procedeele de activare a nivelurilor constiintei extinse – poate fi regasita sub diverse forme in traditii de pe tot cuprinsul planetei: in traditiile samanice siberiene, in tehnicile antice chinezesti, in meditatile yogine, in ritualurile indienilor nativi nord –americani, in culturile precolumbiene ale Americii de Sud, in insulele Pacificului si in traditiile africane. Practic in toate exista tehnici de respiratie folosite pentru accesul la o constiinta non-ordinara. Respiratia si legatura ei cu energia universala face parte din cunostiintele ancestrale ale omenirii care au traversat istoria umanitatii.
Stanislav Grof a observat in cursul cercetarilor sale cu substante psihedelice, ca exista o legatura indisolubila intre starea de constiinta a subiectului si respiratia acestuia. Practic, atunci cand subiectul se afla intr-o stare de constiinta extinsa, ritmul si amplitudinea respiratiei sale se modificau. Aceasta observatie a folosit atunci cand studiile cu substante psihedelice au fost oprite. Cercetand conexiunea intre starea de constiinta si respiratie, Stan Grof a facut legatura cu tehnicile traditionale shamanice si a constatat ca o accelerare a respiratiei in anumite conditii, poate constitui declansatorul unei stari neobisnuite de constiinta. De-aici pana la a pune la punct o noua ”tehnologie a sacrului” care sa fructifice vechi cunostinte intr-un nou context, nu a mai fost decat un pas.
Respiratia Holotropica in sine este o respiratie accelerata combinata cu muzica sugestiva, in asa fel incat sa conduca subiectul la un nivel calitativ diferit al constiintei. Aceasta calitate diferita a constiintei face posibila intrarea in conexiune nu numai cu niveluri neobisnuite a ceea ce consideram ”propria noastra constiinta”, ci cu niveluri universale ale acesteia. Astfel, metoda respiratiei holotropice este un instrument extraordinar de auto-explorare ale carui atribute vindecatoare izvorasc din reconectarea noastra la sursele fiintei. Este deasemenea un mijloc de investigare a Constiintei in ansamblu, caci respiratia holotropica ne conduce intr-un spatiu in care realitatea isi reveleaza esenta ultima, cea despre care vorbesc toti misticii lumii, din toate traditiile spirituale. Din acest punct de vedere, practica respiratiei holotropice poate fi privita ca o cale spirituala si de auto-dezvoltare.
Textual, ”holotropic” provine din limba greaca si inseamna ”indreptare catre intreg”. Este vorba despre intregirea propriei noastre constiinte, despre recuperarea calitatii sale universale, despre integrarea unor aspecte ale sale de care, in mod normal, nu suntem constienti.

Heineken

iunie 21, 2010 · Comments

Sotul isi insoteste sotia la cumparaturi intr-un supermarket. Si-n timp ce impinge fara chef caruciorul, ajunge la raionul de bere.
Ochii i se lumineaza. Oferta la Heineken! "cumpara azi o lada de heineken si-n loc de 40 lei platesti doar 20". Entuziasmat apuca lada s-o bage-n carucior.
- Heeei!! Ce faci? Intreaba nervoasa sotia.
- Pai draga mea, e oferta: cu 20 lei imi iau o lada de bere!
- Suntem in criza dragule, nu ne putem permite! Las-o acolo. Cu amaraciune-n suflet, barbatul renunta la berea lui preferata si-si continua fara chef plimbarea prin magazin. La un moment dat ajung la raionul Cosmetice. Femeia apuca o crema de fata din raft si da s-o bage in carucior.
- Heeei! ce faci? sare furios sotul!
- Pai dragul meu, asta e crema mea preferata, ma face sa arat frumoasa si costa doar 40 lei.
- La Naiba!! Si Heinekenul te face sa pari frumoasa si e la jumate de pret!!!

Burebista este slujitorul lui Decebal, într-un documentar difuzat de postul History

iunie 19, 2010 · Comments


Întemeietorul statului dac, Burebista, este prezentat, într-un documentar difuzat de postul TV History, ca fiind slujitor şi om de încredere al regelui Decebal, deşi, potrivit datelor istorice, cei doi au trăit la peste 130 de ani distanţă unul de celălalt.
Istoricii şi lucrările de specialitate plasează moartea lui Burebista în anul 44 î.e.n., în timp ce urmaşul său Decebal a devenit rege în anul 87 e.n., adică 131 de ani mai târziu.
Documentarul "Viaţa şi moartea la Roma", produs în 2005, ni-l prezintă pe întemeietorului statului dac în postura de contemporan al lui Decebal. Mai mult, personajul din documentar cu numele Burebista apare ca slujitor al conducătorului dacilor în cele două războaie contra Imperiului Roman, purtate în anii 101-102 şi 105-106 e.n..
Difuzat în mai multe rânduri de postul History, documentarul a stârnit nedumerirea şi chiar indignarea telespectatorilor avizaţi. Unii dintre ei s-au adresat postului de televiziune, în timp ce alţii şi-au spus punctul de vedere pe internet.
"Este posibil ca unii producători să prezinte puncte de vedere neavizate sau mai puţin documentate, pentru a face documentarele mai comerciale. Am primit sesizări de la telespectatori, referitoare la corectitudinea informaţiilor prezentate, însă nu putem împiedica difuzarea documentarului. Acesta va mai fi difuzat", a precizat, pentru NewsIn, reprezentantul Viasat România (din care face parte History), Cristina Călinoiu.
Pe internet, telespectatorii sunt la fel de tranşanţi. "Au făcut o eroare majoră atunci când l-au transformat pe Burebista, din întemeietorul Daciei, în slujitorul de încredere a lui Decebal. Se pare că nu este singura, după cum văd aici. Asta demonstrează că nu tot ce apare în filme documentare este 100% adevărat", se menţionează pe blogul unui telespectator care a văzut documentarul "Viaţa şi moartea la Roma".
Sursa http://lupta-ns.blogspot.com

Experiente holotropice

iunie 16, 2010 · Comments


O grupă importantă a stărilor alterate sau modificate de conştiinţă o constituie stările "holotropice". Acest cuvânt înseamnă "orientat spre întreg" sau "mişcându-se în direcţia întregului" (din grecescul "holos" care înseamnă întreg şi "trepein" care înseamnă a se mişca spre sau în direcţia a ceva). Înţelesul întreg al acestui termen sugerează că în starea noastră de conştiinţă de zi cu zi conştiinţa este fragmentară, iar noi ne identificăm doar cu o mică parte din ceea ce suntem cu adevărat.
În stările holotropice, nivelul de conştiinţă se transformă calitativ într-un mod profund şi fundamental. Se percep alte dimensiuni ale existenţei, percepţii care pot fi foarte intense, chiar copleşitoare. Totuşi, în acelaşi timp, fiinţa nu pierde nici o clipă contactul cu realitatea. Stările holotropice sunt caracterizate de o transformare specifică a conştiinţei asociată cu transformări perceptive în toate categoriile senzoriale, emoţii intense şi adeseori neobişnuite şi profunde alteraţii în procesele gândirii.
Conţinutul stărilor holotropice este adeseori de natură mistică sau spirituală. Se pot experimenta secvenţe ale morţii şi ale renaşterii şi un larg spectru de alte fenomene transpersonale, cum ar fi sentimente de comuniune şi identificare cu alte fiinţe, cu natura, cu Universul, cu Dumnezeu. Pot fi dezvăluite amintiri din vieţile anterioare, se poate comunica cu spirite din lumea de dincolo sau se pot vizita numeroase lumi subtile. Conştiinţa noastră pare că se separă de corpul fizic şi totuşi păstrează capacitatea de a percepe mediul înconjurător.
Psihiatrii occidentali sunt conştienţi de existenţa stărilor holotropice dar, din cauza schemei conceptuale de lucru îngustă, limitată doar la biografia postnatală şi subconştientul individual freudian, nu le pot explica. Ei le privesc de multe ori precum manifestări patologice ale creierului, simptome ale unei boli mintale. Această concluzie nu este în nici un fel susţinută de cercetările ştiinţifice. Este greu de imaginat modul în care procesele patologice care afectează creierul ar putea produce spectrul bogat şi variat al experienţelor holotropice, cu exemplele pe care le-am enumerat mai sus. În plus, studiul atent al naturii acestor experienţe şi informaţiile pe care ele le poartă contrazic în mod direct o asemenea interpretare. Unul dintre scopurile acestui articol este explorarea statusului ontologic al experienţelor holotropice şi demonstrarea faptului că ele sunt fenomene sui-generis - manifestări normale ale psihicului uman care au un imens potenţial vindecător şi integrator.
 Unele civilizaţii străvechi au dezvoltat tehnici puternice care pot induce stări holotropice. Aceste "metode ale sacrului" combină în variate moduri incantaţiile, procesele respiratorii, sunetul tobelor, dansul ritmic, izolările sociale şi senzoriale şi altele.
Alte metode importante de inducere a stărilor holotropice constau în forme variate de practică spirituală sistematică, ce implică tehnici de meditaţie, de concentrare, de respiraţie şi posturi corporale, utilizate în diferite sisteme de yoga, budism, taoism, creştinism, sufism etc.
Printre mijloacele moderne de inducere a stărilor holotropice de conştiinţă sunt principiile active izolate din plantele psihedelice, substanţele sintetizate în laborator, formele puternice de psihoterapie experimentală, cum ar fi hipnoza, abordările neo-Reichiene etc.
 Stanislav Grof este unul dintre cei mai celebri experţi în domeniul conştiinţei. Psihiatru de meserie, el a îndrăznit să facă un pas mai departe în studiul psihicului uman, incluzând în cadrul acestuia stările alterate sau modificate de conştiinţă şi tot ceea ce acestea implică. Cercetările sale au durat peste 30 de ani şi au avut un rol extrem de important în a reconsidera rolul spiritualităţii în viaţa omului.  Metoda propus ă de Stanislav Grof este respiraţia holotropică, o metodă puternică ce poate facilita apariţia stărilor profunde prin metode simple: respiraţia conştientă, anumite muzici şi posturi corporale.E
ste important să subliniem că aceste stări holotropice de durată variabilă pot apărea şi spontan, fără a avea o cauză specifică identificabilă, şi uneori apar împotriva voinţei fiinţei implicate. De vreme ce psihiatria modernă nu face distincţia, aşa după cum spune Stanislav Grof, între stările mistice sau spirituale şi problemele mentale, oamenii aflaţi în aceste situaţii sunt deseori consideraţi labili psihic, sunt spitalizaţi şi primesc tratamentul farmaceutic de rutină.

Provin dintr-o familie săracă. Nu mă laud cu asta, dar nici nu pot s-o uit.

iunie 14, 2010 · Comments


Una dintre cele mai persistente amintiri ale mele e despre părinţii mei care, seară de seară, timp de treizeci de ani, cât am locuit cu ei, făceau socoteala tuturor cheltuielilor de peste zi. Niciodată nu le ajungeau banii. În casă erau un singur salariu şi patru persoane.
Azi, părinţii mei trăiesc dintr-o singură pensie şi, credeţi-mă, nu dintre cele nesimţite. Eu însumi ştiu prea bine ce înseamnă sărăcia. Am cunoscut cozile şi frigul dinainte, am cunoscut inflaţia înnebunitoare de după. Timp de douăzeci de ani nu am câştigat nimic din scrisul meu, am trăit din salariul de profesor şi am susţinut din el o familie.
Cunosc şi eu socotelile de fiecare seară şi trasul de bani până la chenzină. E motivul pentru care n-am putut fi niciodată un om de dreapta sau, mai curând, am putut fi raţional, dar niciodată sufleteşte. Fără să fiu nici un om de stânga, ştiu de ce e nevoie de protecţie pentru cei slabi, cei fără noroc, fără şanse, pentru cei care nu fac faţă într-o lume a performanţei. Sunt la mijloc între cruzime şi populism, fără să ader nici la una, nici la alta. Nu pot aproba, deci, îngrozitorul sacrificiu care se cere astăzi compatrioţilor mei, chiar dacă mi se spune că e „răul cel mai mic”. 
Nu pot înţelege de ce oamenii cei mai amârâţi din România de azi, cei cu viaţa cea mai năpăstuită, cu veniturile cele mai mici trebuie să-şi ia ultima bucată de pâine de la gură ca să salveze statul român. Mi se spune că statul român nu-i poate susţine, dar statul român uită să-mi explice cum se face că a tolerat, odată cu creşterea sărăciei generale, o creştere nemaiauzită a bogăţiei speciale. Nu mi se explică în ce fel am ajuns, în doar douăzeci de ani, o ţară de tip sud-american, în care câteva sute de familii posedă o bogăţie egală cu a sute de mii de alte familii. 
Niciodată nu mi s-a explicat cum, prin ce mecanisme legale, a putut fi posibil să creşti ca venituri, în câţiva ani, de la zero lei şi zero bani, la miliarde. Prin ce forme legale, prin ce privatizări legale, prin ce licitaţii legale, de douăzeci de ani încoace, sub toate guvernările, fără excepţie, România a fost împărţită în câteva sute de bucăţi care-au fost dăruite câtorva sute de oameni?
Nu vreau să înţelegeţi că sunt adeptul „haiduciei” fiscale. Nu cer naţionalizări, confiscări şi deposedări de avere. Nu sunt anticapitalist şi ştiu că, în clasa de mijloc, există oameni care au câştigat cinstit, cu o risipă enormă de muncă şi inteligenţă, fiecare ban de care se bucură azi. Nu orice avere este însă sănătoasă, nu orice avere e sursă de bunăstare generală. Cele mai multe averi de la noi sunt obscene, maladive cumulări obţinute prin reţele subterane politico-economice. Ele nu îmbogăţesc, ci sărăcesc, secătuiesc statul de puterile sale, îi distrug sistemul judiciar, îl împotmolesc în corupţie. 
Nu cer confiscarea , ci verificarea lor, elucidarea împrejurărilor în care câteva mii de oa meni au ajuns putred de bogaţi prin conspiraţie securistică, furt calificat şi trafic de influenţă. Clasa politică de la noi trebuie odată să înţeleagă că, sub oblăduirea ei, a apărut un stat al nedreptăţii sociale, că impasul în care suntem azi i se datorează în întregime şi că e măcar în interesul ei, dacă nu al ţării, să schimbe starea de fapte. Căci un stat nedrept social şi fără respectul legilor va fi întotdeauna un stat instabil, primitiv, cu o clasă politică ameninţată. Un stat dispreţuit, pe drept cuvânt, de lumea civilizată.
Am mai spus-o: în România nu există, ca pretutindeni, corupţi, ci un sistem al corupţiei. Este mecanismul care produce sărăcia, conspiraţia care subminează statul. De aceea este monstruos şi nedrept să-i pedepseşti a doua oară pe cei săraci şi să te prefaci mai departe că nu-i vezi pe cei vinovaţi de sărăcia lor. 
Nu este cinstit să tai un sfert din salariul unui medic sau al unui profesor, să ştirbeşti venitul, oricum insuficient, al unui pensionar ca să scoţi ţara din groapa de acum. Nu este nici eficient. Poate vom ieşi basma curată de data asta, dar vom cădea imediat în groapa următoare, căci statul român, aşa cum e el azi, nu poate să nu fie sărac.
Cu atât mai cinice, „ca râsul la mormânt” ar fi spus Eminescu, sunt exerciţiile de demagogie de pe canalele mercenare de televiziune, unde vezi zilnic mogulii plângând cu lacrimi de crocodil soarta celor pe care ei înşişi i-au adus în sapă de lemn, prin subminarea continuă a statului de drept. Niciodată hoţii n-au strigat mai tare „prindeţi hoţii!”
Autor:  Mircea Cărtărescu

Islanda - cei mai multumiti europeni....

iunie 13, 2010 · Comments


Dacă tot a devenit cunoscută din cauza vulcanului Eyjafjallajökull care a acoperit Europa şi a cauzat pagube imense transprtatorilor par avion, de ce să nu aflăm mai multe lucruri despre această ţară minunată numită Islanda.
Islandezii nu au nume de familie cum ar fi Ionescu sau Popescu, în schimb poartă numele tatălui cu sufixul -son (dacă e vorba de un băiat) sau -dottir (dacă e vorba de o fată). Deci numele unui bărbat numit Thor Sigurdsson înseamnă că e Thor, fiul lui Sigurd Din cauza obiceiului de mai sus cartea de telefoane din Islanda este ordonată după numele mic şi nu după numele de familie cum e în alte părţi. Deci dacă cauţi Thor Sigurdsson trebuie să te uiţi la litera T. Tot din această cauză islandezii nu folosesc formula "domnul" sau "doamna" sau chiar "domnişoara" - folosesc doar numele, chiar şi când discută cu preşedintele ţării (de parcă te-ai adresa cu "Traian" lui Băsescu)
În Islanda se vorbeşte limba islandeză, o limbă asemănătoare cu cea norvegiană folosită acum 1000 de ani
Democraţia islandeză este printe cele mai vechi din lume, parlamentul ţării a fost fondat în anul 930 e.n.
Apa de robinet este pompată din izvor direct în casele islandezilor, este destul de pură ca să nu necesite nici o filtrare.
Apa caldă din casele islandezilor provine din gheisere şi izvoare calde (îi invidiez pentru facturile mici la întreţinere)
Islanda are multe râuri şi multe hidrocentrale, deci curentul e foarte ieftin la ei. De fapt e destul de ieftin ca să merite transportul bauxitei la ei şi transformarea sa în aluminiu.
Islanda nu este atât de rece precum vă imaginaţi. Temperatura medie de iarnă din Reykiavik este de 1 grad Celsius, mult mai cald ca în Miercurea-Ciuc. Cauza: Curentul Golfului.
Islanda e o ţară verde - din cauza temperaturilor relativ ridicate şi cantităţii mari de precipitaţii vegetaţia abundă (deşi au păduri puţine).
Islanda este doar puţin spre sud de la Cercul Arctic, deci zilele de vară şi nopţile de iarnă sunt lungi - pe 21 decembrie soarele răsare la 11:30 şi apune la 3:30, iar pe 21 iunie soarele apune pe la miezul nopţii şi răsare la ora 3:00 dimineaţa.
Islanda nu are armată, nu are marină şi nici forţe aeriene.
Peste 93% dintre islandezi sunt conectaţi la Internet. Un oraş islandez, Seltjarnarnes a fost primul a cărui locuitori s-au conectat la internet broadband în proporţie de 100%. Conexiunea folosită în zonele cele mai populate a ţării este ADSL2+ (până la 24 Mbit/s downstream şi până la 3.5 Mbit/s upstream)
Potrivit unui sondaj recent, islandezii sunt printre cei mai mulţumiţi europeni de condiţiile lor de viaţă.

Stare vegetativa

iunie 11, 2010 · Comments


Ieri seara stateam cu nevasta-mea de vorba despre eutanasiere si i-am spus:
- Sa nu ma lasi niciodata sa stau într-o stare vegetativa, sa fiu dependent de
niste masini si alimentat cu lichide.
Daca o sa fiu vreodata într-o astfel de stare, te rog sa debransezi toate aparatele care ma tin în viata !
Si atunci ea s-a ridicat, a închis televizorul si calculatorul si mi-a aruncat berea la chiuveta. Proasta dracului !!!

Interpretarea viselor

iunie 10, 2010 · Comments


Poate ca visul dvs prevesteste un eveniment important ce va avea loc in viata dvs. Poate ca in el exista un mister pe care nu l-ati putut descoperii singur. Poate ca aveti nevoie de raspunsuri si nu ati gasit inca persoana care sa va inteleaga. Poate ca simtiti ca in interiorul dvs se pot naste mistere ce pot fi descoperite, simboluri ce reprezinta o mica parte din ceea ce sunteti.
Tipuri de vise
Visele reprezintã o oportunitate de autocunoastere. Ele sunt expresia prin care sufletul cautã sã mentinã integralitatea fiintei noastrã pe calea evolutiei personale, eliberându-ne în acelasi timp de vechile atitudini care, tinându-ne prizonieri ai trecutului, nu ne mai sunt de nici un folos. Singurul limbaj pe care-l cunoaste sufletul sunt simbolurile.
În general putem clasifica astfel visele:
1 - Vise simbolice
2 - Vise compensatorii
3 - Vise legate de starea de sãnãtate
4 - Vise legate de gãsirea solutiilor unor probleme
5 - Vise telepatice
6 - Vise premonitorii
7 - Vise lucide
8 - Cosmaruri
Vise simbolice
Personajele care apar în vis sunt adesea proiectii ale dorintelor care sãlãsluiesc în noi si care reprezintã psihismul nostru, lumea trãirilor noastre interioare (credintele, atitudinile, temerile, etc.) Aceste personaje pot fi oameni necunoscuti sau pot fi persoane reale din anturajul nostru. Când în vis apar personaje cunoscute, care fac parte din cercul de relatii prezente în viata noastrã, acestea au o semnificatie foarte particularã. Astfel, în functie de subiectul visului, calitãtile sau defectele pe care noi le atribuim celor care compun sfera relatilor noastre concrete ( rude, prieteni, cunoscuti, etc.) sunt de fapt trãsãturi de caracter care ne apartin nouã însine. Se produce astfel o proiectie asupra altora a propriilor noastre trãiri pe care nu le constientizãm în viata de zi cu zi, sau nu vrem sã ni le recunoastem. Diferitele personaje care ne populeazã visele nu sunt altceva decât simboluri care exprimã realitãti deja existente în lumea psihismului nostru. Cu totii gãzduim în fiinta noastrã un "copil speriat ", un "pãrinte exigent ", un " profesor critic ", etc., o lungã listã de roluri pe care le jucãm de-a lungul vietii. Aceste roluri sunt proiectate în vis si interpretate de personaje simbolice cu scopul de a ne arãta nouã însine diversele aspecte ale fiintei noastre care trebuiesc avute în vedere pentru a fi analizate si ameliorate. Fiecare personaj din vis devine astfel un simbol al unei stãri de spirit, al unei credinte sau tendinte. Subconstientul nostru regizeazã în fiecare noapte o piesã care are scopul de a ne introduce în atmosfera populatã de rolurile noastre din viatã si de a ne revela propria existentã cu conflictele si problematicile ei. Este vorba, în final, de rolurile pe care noi le jucãm în viatã, dar care, în vis, sunt interpretate si atribuite celor care pentru noi au o semnificatie particularã. Actorii din vis sunt purtãtorii simbolici ai mesajului pe care subconstientul cautã sã ni-l transmitã pentru a ne revela pe noi, nouã însine.
Vise scompensatorii
Visele de compensatie sunt vise care " ne permit " sã comitem acte pe care nu îndrãznim sã le facem în stare de veghe, sau pur si simplu nu avem posibilitatea de a le realiza. Sunt vise de defulare, de multe ori cu tentã sexualã
Vise legate de starea de sanantate
Din astfel de vise putem afla ce stãri emotionale stau la baza indispozitiilor noastre. Puterea mintii este atât de mare încât atunci când nutrim gânduri negative (mânie, invidie, rãzbunare, gelozie, supãrare, îngrijorare, fricã, etc ) acestea influenteazã corpul în mod subtil, generând atitudini negative care afecteazã deci planul fizic. Visele din aceastã categorie au rolul de a ne pune în gardã, de a ne alerta sau avertiza asupra pericolului de dereglare a armoniei interioare care poate pune în cauzã buna functionare a organismului, deci sãnãtatea noastrã. De asemenea, putem primi informatii, în vis, despre o indispozitie fiziologicã sau chiar îmbolnãvirea unui organ. Este bine ca, analizând mesajul visului, sã luãm mãsuri urgente pentru corijarea atitudinii noastre mentale în vederea prezervãrii sau, dupã caz, ameliorãrii stãrii de sãnãtate.
Vise legate de gasirea solutiilor unor probleme
Problemele care ne afecteazã în timpul zilei ies la ivealã noaptea, în vis, din adâncul subconstientului. Acesta oferã solutii pe care noi nu le-am imaginat în stare de veghe. Sunt bine cunoscute exemplele unor mari personalitãti din lumea stiintei sau artelor, care datoreazã succesul realizãrilor de exceptie, "sfaturilor" pe care le-au primit în vis . Secventele din vis nu sunt aleatorii. Prima scenã este subiectul principal al conflictului, fiecare scenã generînd o alta pânã la cea finalã care aduce adesea solutia sau ne aratã un drum, o cale de urmat pentru a gãsi rezolvarea problemei respective.
Vise telepatice
În visele telepatice actiunea care se deruleazã poate fi o punere în scenã a unei situatii reale, care se petrece efectiv în chiar momentul în care are loc visul. Poate fi vorba despre un eveniment care se petrece la mare distantã ( poate chiar pe cealaltã parte a globului ) sau în viata unei alte persoane. Este o perceptie pe care o avem în astral despre o actiune care se desfãsoarã în lumea fizicã. Se mai poate ca perceptia pe care o avem sã nu se refere la un fapt, o actiune concretã ci la trãirile ( frici, bucurii, etc. ) unei alte persoane care ni se transmit în mod telepatic. E bine sã interpretã acest gen de vise din ambele puncte de vedere.
Vise premonitii
Acestea reprezintã informatii sau întâmplãri care se petrec în vis înainte ca ele sã se manifeste în realitate în lumea exterioarã. De multe ori aceste vise exprimã doar tendinta pe care ar urma-o evenimentele vietii reale dacã ele ar urma cursul lor din viata curentã. Subconstientul nostru capteazã evenimente, fapte, vibratii, tendinte si le interpreteazã fãrã ca constientul nostru sã poatã interveni. Visul aduce toate acestea la suprafatã. De retinut ca pe un factor extrem de important : noi putem influenta în mod constient cursul evenimentelor dar dacã NU o facem, atunci "premonitia" se realizeazã. Aceastã schimbare a cursului evenimentelor presupune o atitudine de transformare interioarã, de motivatie si actiune. Idealurile, valorile, scopurile, telul nostru în viatã sunt subiectele favorite ale viselor din aceastã categorie. Ele ne aratã valorile noastre reale, cele care ne fac cu adevãrat fericiti, care ne aduc cu adevãrat armonie si echilibru lãuntric. Dacã în realitate ducem o viatã pe care în adâncul nostru o respingem, visele ne vor arãta acest lucru, invitându-ne sã luãm mãsurile necesare pentru a fi în armonie cu adevãrata noastrã fiintã. Ele ne vor arãta distanta dintre aspiratii si posibilitãti.
Vise lucide
Acestea reprezintã o categorie foarte specialã de vise. Sunt vise în care stim cã visãm si putem sã schimbãm prin vointã cursul visului. Astfel în loc sã asistãm ca spectatori ai propriului nostru film din vis, devenim regizorii acestuia. Acest tip de vise ne relevã capacitãtile corpului nostru astral. Astfel, în acest tip de vise putem cãlãtori oriunde, depãsi limitele materiei si folosi vointa pentru a actiona fãrã limitãri. În lumea astralã întâlnim exact aceeasi situatie ca în lumea realitãtii fizice. Acolo existã, de asemenea, grade diferite de dezvoltare, de trãire spiritualã si putem întâlni nivele mai înalte sau mai joase de evolutie. Putem realiza contacte cu alte suflete si schimba mesaje, asa cum o facem în lumea "realã" fizicã .
Cosmaruri
Cosmarurile care se repetã reprezintã ultima solutie pe care o are subconstientul de a ne arãta cã ceva ce nu reusim sã întrezãrim în noi însine trebuie revelat si înteles. În acest caz actiunea este mult mai importantã decât trãirile si emotiile asociate acesteia.
Sursa:  http://www.portalroman.com/

Miting aviatic si acrobatii aeriene la Timisoara

iunie 09, 2010 · Comments


Spectacol pe cer! Consiliul Judetean Timis impreuna cu Aeroclubul Roman si Aviatia Utilitara pregatesc un nou miting aviatic. Sambata, toti iubitorii de astfel de spectacole aviatice sunt asteptati la Aerodromul Cioca, aflat pe Calea Torontalului, la iesirea spre Vama Cenad, incepand cu ora 10.
Spectatorii vor avea parte de demonstratii de indemanare ale pilotilor profesionisti, vanatoare de baloane si de tot felul de acrobatii. Vor participa, alaturi de Lotul National de Acrobatie Aeriana si Lotul National de Parasutism Roman, si alte echipe din Serbia, Ungaria si Austria.
In programul evenimentului sunt incluse evolutii ale aeronavelor particulare, lansari de avioane cu parasutisti, evolutii ale aeronavelor militare, lansari ale parasutistilor, acrobatii executate de un planor, evolutia unui elicopter, insa toti cei care vor merge la miting vor mai avea parte si de alte surprize.
Organizatorii nu vor percepe taxa de intrare, astfel ca intrarea este libera. De asemenea, intre orele 9 si 16, va fi suplimentat numarul autobuzelor pe linia 45, iar traseul va fi prelungit pana la Metro 2, in Calea Torontalului.
Aceasta este cea de-a treia editie a mitingului aviatic, iar astfel de manifestari se bucura de un foarte mare succes in randul timisorenilor.

Jos palaria

· Comments


Un barbat statea la soare, in pielea goala, pe plaja.
Din ratiuni de comportament civilizat si ca sa le fereasca de arsura soarelui, si-a  pus o palarie peste partile intime.  

O femeie trece pe langă el şi-i spune mustacind:
"- Dacă ai fi  fost un domn, ti-ai fi scos palaria !"  

El ridica o spranceana si ii raspunde:
"- Daca ai fi aratat mai bine, s-ar fi ridicat singura..."
.

Apropo de şpaga cerută convoiului AC/DC

iunie 08, 2010 · Comments


Apropo de povestea cu şpaga cerută convoiului AC/DC la Vama Nădlac:

Cică şedinţă de Guvern. Boc îl întreabă pe Vlădescu:
- Sebi, la Vămi ai tăiat salariile?
- Da, dragă, zice Sebi, cu 25 la sută, cum ni s-a stabilit.
- Şi? S-au supărat? Au ameninţat că demisionează?
- Nu, dragă, nimic.
- Nimic? Păi ia mai taie-le 25%.
A doua zi, şedinţă de Guvern. Boc îl întreabă pe Vlădescu:
- Deci, le-ai tăiat?
- Da.
- Şi?
- Nimic.
- Nimic, nimic?
- Nimic.
- N-a plecat nici unul? N-a demisionat nimeni?
- Nici unul, nici una.
- Măi să fie… se scarpină-n cap prim-ministrul. Auzi? Ia taie-le tot salariul, să vedem acuma ce fac.
A treia zi, şedinţă…
- Zi, Sebi dragă, ceva la Vămi?
- Linişte, totă lumea la program.
- Noa ...face Emil Boc, căzând pe gânduri. Apoi zice: Auzi, ia pune-i să vină cu bani de-acasă, câte un salariu d-ăla nesimţit pe lună, poate aşa-i facem să mai plece “în economia reală”, cum zice şefu’.
Seara, Vlădescu îl sună pe Boc.
- Auzi, Emile? Cu vameşii, cu salariile alea pe care trebuie să le aducă de acasă…
- Aşa, zi, gata, demisionează?
- Nu. M-au rugat să mă interesez unde să vireze banii, că ar vrea să plătească pe doi ani înainte.

Lectia despre socialism

iunie 04, 2010 · Comments


Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar odata a picat o grupa intreaga.
Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar  trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA !
Profesorul le-a spus, "OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului. Notele tuturor vor fi mediate si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota A.”
Dupa primul test, notele au fost mediate si toti au primit un B.  Studentii care au studiat intens au fost suparati, iar cei care au studiat mai putin au fost bucurosi.
Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o "pomana", asa incat si ei au studiat mai putin.
Media celui de-al doilea test a fost D !!!    Nimeni nu mai era fericit.
Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost F (picat).
Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.
Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul ar fi picat in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes.
Nu putea fi o explicatie mai simpla. Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul
"Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber iar bogatul in afara libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul ei, nu primeste pentru ceea ce a muncit. Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva.
Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea, si cand jumatatea care a muncit  realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci prietene, acesta este sfarsitul oricarei natiuni.”
” Nu poti multiplica bogatia divizand-o."

Despre inima noastra - Psihocardiologia

· Comments


Nu numai tigarile si friptura de porc uzeaza motorul vietii. Treptat, specialistii descopera cu uimire ce legaturi stranse exista intre universul nostru afectiv si sanatatea inimii. O noua disciplina medicala, psihocardiologia, cerceteaza cand si in ce fel frica, furia si tristetea ne ameninta viata 

O Piatra pe inima
N-a fumat niciodata. Merge regulat la inot. Valorile colesterolului sunt in ordine, tensiunea putin sub limita normala. Corina Popa (numele e schimbat) e un model de persoana sanatoasa.. In pericol sunt altii, credea ea: fumatorii, supraponderalii, hipertensivii sau bolnavii de diabet. Dar in vara anului 2007... Corina se prabuseste la ea in casa, cu dureri puternice in piept, in bratul stang si in maxilar. Vomita. Fiica ei cheama salvarea: se pare ca e vorba de un infarct. La spital, medicii nu-si cred ochilor. Cand examineaza cu cateterul vasele coronariene, cautand portiuni ingustate sau obturari care in mod normal constituie cauza unui infarct, nu gasesc nimic. Tinand seama de varsta pacientei, 69 de ani, vasele de sange sunt ireprosabile. Largi ca niste tevi abia iesite din fabricatie. Abia dupa o ecografie, care pune in evidenta o deformare neobisnuita a inimii, medicii reusesc sa ajunga la o concluzie: Corina Popa sufera de asa-numitul "sindrom al inimii zdrobite& quot;.. "Din fericire", explica ei, "boala nu reprezinta un pericol pentru viata pacientului, insa primele simptome sunt identice cu ale infarctului. Cauza sunt hormonii stresului, ce paralizeaza pentru un scurt interval de timp muschiul inimii..." Din discutiile cu pacienta, reiese ca inainte de incident, ea se afla la capatul puterilor. Cu un an si jumatate in urma, sotul ei murise de cancer pulmonar, dupa 45 de ani de casnicie. Corina il ingrijise zi si noapte, fara sa se crute, iar dupa moartea lui, avusese luni intregi atacuri de panica. Pierderea tovarasului de viata o imbolnavise - ii zdrobise inima.
Exista cateva expresii populare foarte plastice, care descriu o asemenea situatie. Se spune: "Am o piatra pe inima" sau "Mi s-a oprit inima de frica" ori, ca in cazul nostru: "Asta mi-a zdrobit inima". Intre timp, medicii au aflat cat adevar ascund aceste zicale.

Durerile sufletesti pot omori inima
Organul situat dedesubtul sternului a fost considerat multa vreme un exemplu de mecanism robust: o pompa de marimea unui pumn, care se contracta de aproximativ 100.000 de ori pe zi, lasand sa treaca prin ea cam 7000 litri de sange - volumul unei cazi de baie, inmultit cu 46. O pompa ce functioneaza in general fara necesitati de intretinere, timp de mai multe decenii, cu conditia ca tevile ei de alimentare sa nu se infunde, datorita unor influente genetice sau unui mod de viata nesanatos - intelegand prin asta fumatul, alimentatia bogata in grasimi animale, sedentarismul. Acum cativa ani, cand primii medici si psihologi si-au pus intrebarea daca nu cumva suferintele psihice "ataca inima" literalmente, ei au fost intampinati cu zambete ingaduitoare. Insa de atunci si pana astazi, psihocardiologia, disciplina medicala specializata in efectele patologice produse de stresul psiho-social asupra inimii, a prins contur si a castigat teren. Au iesit de sub tipar manuale volu minoase. Iar in tot mai multe spitale din Occident, lucreaza mana in mana cardiologi, specialisti in psihosomatica si psihologi.Aceasta noua orientare medicala are la baza constatarea ca durerile sufletului au suficienta putere pentru a provoca o paralizie a unor portiuni din miocard.

Boala a fost numita "sindromul inimii zdrobite" si, din nefericire, ea duce adesea la declansarea unui infarct cu posibile urmari fatale. Iar lista sentimentelor nocive este lunga: furia, nervii nestapaniti, frica, tristetea si mania presupun riscuri de care nu suntem constienti, la fel ca si epuizarea, descurajarea si depresia.
Unii sunt afectati indata dupa un eveniment traumatizant: dupa o catastrofa naturala cum ar fi un cutremur, dupa un atac terorist, dupa ce au primit vestea mortii unei persoane apropiate, dupa un accident. Altii, cum este Corina Popa, sufera de o perioada indelungata, pentru ca la un moment dat sa se prabuseasca, fara sa poata fi identificata o cauza imediata. Insa cel mai adesea se constata o suprapunere a ambelor variante.. "Tipica este combinatia celor doua forme de solicitare - cronica si acuta", afirma specialistii. "Deja cu luni de zile inainte de infarctul propriu-zis, pacientii se simt extrem de obositi, extenuati si lipsiti de energie. Ingrijorati de starea lor, multi se prezinta la medic. Daca apoi se adauga si o enervare brusca, infarctul se produce instantaneu."
Ce se petrece acolo, sub piele, muschi si coaste? Cum se ajunge de la stari de spirit la obturari ale vaselor de sange? Cum paralizeaza sufletul inima? Pana in prezent, cercetatorii n-au e luci dat toate detaliile acestor procese primejdioase, insa esenta lor este mai presus de orice dubiu: cand tristetea, starile conflictuale, frustrarea sau melancolia dureaza saptamani si luni, ele nu mai inseamna pentru organism decat un singur lucru - stres si anume in varianta sa nesanatoasa, cronica: sindromul inimilor zdrobite. Efectul lui nu este totdeauna mortal.
Unii dintre cei loviti isi revin. In schimb, altii au mai mult ghinion: la ei stresul forteaza indesirea batailor inimii si totodata deteriorarea vaselor. Acestea devin mai rigide si se ingusteaza, acoperindu-se cu depuneri ce pot impiedica circulatia normala a sangelui. Ori se fisureaza si formeaza cheaguri - un risc cu atat mai crescut, cu cat sangele pacientului respectiv tinde sa se coaguleze mai rapid. In punctul acesta, pericolul de infarct e major.

Lipsa aprecierii
In cazul lui Valentin Abrudan, factorul declansator al infarctului a fost o cearta cu seful. Barbatul lucra ca indrumator pentru persoanele cu handicap. "La serviciu ma aflam intr-o agitatie permanenta, nu-mi permiteam nici o clipa de odihna", povesteste el. "Treptele in institutie le urcam si le coboram cate trei odata, aveam mereu sentimentul ca nu-mi fac munca indeajuns de repede." Apoi a aparut o colega noua, care a inceput sa-l sicaneze sistematic. In cele din urma, a sosit si ziua cand seful i-a spus in fata ca vrea sa scape de el - dupa mai mult de zece ani. Abrudan a facut infarctul la sase ore dupa acea discutie, seara in pat.. Abia implinise 40 de ani. Dusese intotdeauna o viata sanatoasa, era vegetarian si practica regulat joggingul, nu avea obiceiul sa fumeze si consuma foarte rar alcool. In acelasi timp insa, traia neincetat sub tensiune. Iar in final, fusese supus unui ultim soc. Statisticile medicale atesta fara putinta de tagada faptul ca r elatiile dificile la locul de munca obosesc inima. Enervarile permanente la serviciu dubleaza riscul de infarct la persoane initial sanatoase.
Al doilea punct sensibil in atmosfera zilnica de la lucru este lipsa de apreciere: oamenii dau ce au mai bun in ei in profesie si nu se simt recompensati pentru aceasta. Recompensarea insuficienta poate imbraca forme diferite: salariu modest, statut inferior, lipsa unor sanse de promovare, nesiguranta locului de munca, un sef coleric sau colegi agresivi. Printre exemplele tipice se numara, de pilda, medicii secundari, care presteaza o munca de raspundere, sunt prost platiti si nici n-au vreun cuvant de spus in cadrul ierarhiilor rigide din spitale. Sau mamele active profesional, care se istovesc pe doua fronturi, fiind nemilos criticate pretutindeni. Sau cei cu vocatia daruirii, care isi cheltuiesc energia pentru altii, fara nici un fel de recunostinta..

Dar si cine nu lucreaza poate trai in conditii de stres cronic. Sa fii somer si sa primesti zilnic cate un nou refuz la o cerere de angajare, sa porti un razboi conjugal ori sa-ti ingrijesti mama bolnava de Alzheimer - asemenea lucruri macina sufletul, la fel ca suprasolicitarea si subaprecierea de la serviciu. E o schema care se repeta la infinit: munca peste puteri, pentru a plati ratele la casa si datoriile. La un moment dat, cand randamentul scade, visul se spulbera, statutul social e compromis, relatia cu partenerul se uzeaza din pricina problemelor. Apoi, pe neasteptate, catastrofa: infarct.
Nu oricine munceste din greu sau are de depasit o serie de probleme personale se confrunta cu acelasi grad de risc. Vulnerabilitatea la stres depinde pe de-o parte de factorii genetici, iar pe de alta, de experienta acumulata si atitudinile dobandite. Ce exigenta avem fata de noi insine? In ce masura suntem obsedati de performanta? Ce importanta acordam situatiilor critice? Le putem gestiona? Pentru unii, o cearta cu nevasta ori toanele sefului reprezinta doar o solicitare nervoasa in plus, pe cand altii se distrug din cauza lor.

Deschideti-va sufletul! Emotiile negative pot fi fatale
Este un fapt dovedit ca oamenii care suporta un stres emotional cronic percep altfel lumea inconjuratoare, iar acesta e inceputul unui cerc vicios: la ei pragul de "alarma" a coborat sub limita normala, creierul lor este mai atent si mai receptiv la stimulii exteriori. Au deseori reactii de spaima ori emotie, organismul lor se comporta in fata unor situatii banale, cotidiene, ca si cum ar fi unele de extrema urgenta. E vorba de oameni care n-au posibilitatea sa discute cu cineva despre emotiile lor negative. Ei nu se elibereaza de aceste sentimente, ci le retin si le refuleaza. Cu consecinte fatale pentru sanatatea inimii.
 Foarte aproape de marginea prapastiei se afla persoanele caracterizate printr-o tristete patologica: depresivii au un risc de infarct de doua ori mai mare, comparativ cu semenii lor mai deschisi si exuberanti. Depresia constituie un stres permanent pentru organism. Un depresiv se gaseste continuu intr-o stare de tensiune distructiva, care modifica intregul metabolism. Din perspectiva unui posibil infarct, depresia nu este cu nimic mai prejos decat factorii fizici de risc cunoscuti, ca fumatul ori hipertensiunea arteriala. "Depresivii trebuie sa invete treptat ca pot avea din nou incredere in propriul lor corp", spun medicii.. De pilda, prin psihoterapie, tehnici de relaxare sau programe echilibrate de sport.
Revizuirea modului de gandire, schimbarea atitudinii, relaxarea - pentru aceasta, cei mai multi necesita ajutorul unui profesionist. Dar multe victime ale stresului merg pe aceasta cale numai dupa ce pompa sistemului lor circulator a cedat. Desi ar putea lua masuri cu mult inainte de colaps: cine nu-si poate depasi tristetea, cine se teme ca va deveni depresiv ar trebui neaparat sa aiba o discutie sincera cu medicul sau de familie, ori sa se adreseze unui psihiatru sau psiholog. Daca problema nu e inca presanta, destule se pot rezolva si cu pasi mici. Concret, aceasta inseamna: fragmentati-va programul de munca cu pauze, mergeti la fereastra, priviti afara si visati cu ochii deschisi. Cand va simtiti la stramtoare, calmati-va deliberat cu ajutorul respiratiei sau vizualizati imagini ce va inspira liniste, pentru a va distanta emotional de situatia care va streseaza.

Lumea este o reflectare a gandurilor noastre

iunie 03, 2010 · Comments

Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre. In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru. Daca ne confruntam cu o problema, trebuie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii exteriori. Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in exterior a propriei noastre agresivitati refulate. Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de buni pentru postul pe care il ocupam, atunci vorbele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi. Daca ne imbolnavim, este bine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri: cauza imbolnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr-o eroare de judecata. In viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. Ele incoltesc si dau roade. Trebuie sa avem grija ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevitabil, vom culege ceea ce am semanat. Vestea buna este ca orice stres, dezechilibru sau boala pot fi corectate, lucrand asupra ta. Nu este nevoie sa cauti raspunsuri sau ajutor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le poti obtine singur, cautand in tine insuti.

De ce am dat-o afara pe secretara

iunie 01, 2010 · Comments

Acum doua saptamani a fost ziua mea. Cand m-am trezit dimineata nu ma simteam prea bine dar speram ca sotia o sa-mi cante "Multi ani traiasca"" si eventual o sa-mi dea un cadou, dar ea nu mi-a zis nici macar buna dimineata" Copiii si ei s-au asezat la micul dejun fara sa ma felicite.
Am ajuns deprimat la birou, cand am intrat pe usa, secretara plina de euforie mi-a zis "La multi ani!" M-am simtit un pic mai bine, macar ea si-a adus aminte de ziua mea...
Am lucrat normal si spre dezamagirea mea nimeni din prieteni sau rude nu m-a sunat sa ma felicite. Aproape de pranz secretara a intrat la mine in birou si mi-a zis: " Ce ar fi sa mergem sa mancam impreuna? " I-am raspuns ca e cea mai buna propunere pe care am auzit-o in toata ziua si am acceptat.
Am ales un restaurant intim unde am mancat bine, am baut si ne-am distrat de minune. In masina, in drum spre birou, ea mi-a zis: "Intr-asa o zi speciala de ce sa ne mai intoarcem la birou, mai bine Vino la mine acasa si continuam sa ne distram!". "Bine!" am zis "hai, si asa mai bem cate un paharel" Odata ajunsi in apartamentul secretarei mi-a zis: "Sper ca nu te deranjeaza daca am sa ma simt mai "comoda" ! "Nuuuu, nici o problema" i-am raspuns, iar in sinea mea ma gandeam ca o sa fie o
experienta interesanta.
Ea a intrat in dormitor si dupa cateva clipe a iesit.. cu un un tort imens cu lumanari, urmata de sotia mea, copiii, prieteni si rude, care cantau in cor "La multi ani!" iar eu stateam ca un idiot in curu'
gol, in mijlocul sufrageriei.
Asta e motivul pentru care am dat-o afara pe secretara! Cu sentimentele mele nu se joaca!

"Politically correct"

· Comments


La noi inca nu a ajuns obsesia aceasta, insa in tarile mai dinspre occident, si in America in special, lumea nu mai poate rosti nici un cuvant fara sa se gandeasca stresat si disperat daca a fost sau n-a fost "politically correct". De la folosirea termenului de "persoane cu dizabilitati" in loc de "handicapati" pana la sintagme hilare nu este decat un pas. Iata un ghid haios de vorbire corecta.

Cum sa vorbesti despre femei si sa fii "politically correct":

1. Nu este o "papusa" sau "pisi" ci este o "persoana inzestrata cu sani, picioare, fund" sau orice altceva iti atrage atentia
2. Nu este "usuratica" ci este "accesibila orizontal"
3. Nu este o "blonda proasta" ci o "o persoana cu parul deschis care s-a abatut de la calea informatiei"
4. Nu este o "fosta" ci este o "persoana de a carei companie m-am bucurat"
5. Nu te "sacaie" ci devine "repetitiva verbal"
6. Nu este o "p...a de pe centura" ci este un "furnizor cu preturi mici"
7. Nu "gateste prost" ci este "compatibila cu cuptorul cu microunde"
8. Nu "poarta prea multe bijuterii" ci este "ingreunata metalic"
9. Nu este "narcisista" ci este "excesiv de preocupata de calitatile sale"
10. Nu "s-a ingrasat' ci "a depasit pragul metabolic"
11. Nu este "grasa" ci este "provocata pe orizontala"
12. Nu "flirteaza" sau "amageste" ci "se angajeaza in simulare artificiala"
13. Nu este "anorexica" ci "proeminenta scheletic"
14. Nu "uraste fotbalul" ci este "ignoranta din punct de vedere atletic"
15 Nu este "rece" sau "frigida" ci este "inaccesibila termic"
16.
Nu "are straturi de fard" ci a atins o "saturatie cosmetica"

Cum sa vorbesti despre barbati si sa fii "politically correct":

1.
Nu este un "alcoolic" ci a dezvoltat "o capacitate de a stoca alcoolul"
2. Nu este un "dansator prost" ci este un "mult prea caucazian" <-- say what - Eu stiam ca albii nu pot sa sara, dar nici sa danseze...
3. Nu "se rataceste tot timpul" ci "investigheaza destinatii alternative"
4. Nu "cheleste" ci este intr-o "regresie pilozitala"
5. Nu se poarta ca un "cretin" ci a dezvoltat o "descrestere a capacitatii creierului"

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Adopta!

Adoptii pisici

Postări populare

Fan club :)

Mahatma Gandhi

"Fii tu insuti schimbarea pe care o doresti in lume!"
"Măreţia unei naţiuni şi progresul ei moral pot fi măsurate prin felul în care sunt tratate animalele."

Neale Donald Walsch

"Toti oamenii sunt speciali si toate momentele sunt deosebite"
"Nu exista nimic ce tu nu poti sa fii, nu exista nimic ce tu nu poti sa faci. Nu exista nimic ce tu nu poti sa ai."
"Raul este ceea ce numiti voi rau. Chiar si pe el il iubesc, pentru ca, numai prin ceea ce voi numiti rau, puteti cunoaste binele."
"Gandul este energie pura. Orice gand pe care in ai, l-ai avut sau in vei avea vreodata este creator. Energia gandului tau nu moare niciodata. Niciodata.... Un gand este pentru totdeauna."

Autor la:

Buddha

"Tot ceea ce suntem este rezultatul a ceea ce am gandit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gandim."
"Ceea ce-l conduce pe om pe cai gresite nu este dusmanul sau ci propria sa minte"
"Fie ca tot ce are viata sa fie eliberat din suferinta"
"Fiecare om este autorul propriei sanatati sau boli"

God is to Big...

God is to Big...

Jose Garcia Marquez

"Nu plange pentru ca s-a terminat, zambeste pentru ca s-a petrecut..."
"Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful unui munte, fara sa stie ca adevarata fericire este in felul in care urci pantele abrupte spre varf"
"Poate ca pentru lume esti doar o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume"
"Nu te iubesc pentru ceea ce esti, ci pentru ceea ce sunt atunci cand sunt cu tine"

Chakre-le

Chakre-le

Adrian Nuta

“Cel care ofera tot timpul fara sa primeasca nimic in schomb, in mod deslusit si deschis, ajunge sa se simta neapreciat si epuizat emotional”

“… cei mai multi dintre noi credem ca TREBUIE sa stim cine suntem. Daca am putea realiza ca ne putem permite sa fim, fara a fi neaparat ceva, cineva sau altcineva… aproape sigur numarul de nevroze s-ar diminua considerabil…”

" ... a lasa lumea sa fie ceea ce este si a te lasa pe tina insuti sa fii ceea ce esti, observand si observandu-te impartial, sunt singurele garantii ca nu mai nivelezi oceanul cu o scandura, in incercarea dramatica de a-l face perfect"

Fotografiile mele

Roy Tanck's Flickr Widget requires Flash Player 9 or better.

Drepturi de autor

Licenţa Creative Commons
Acest blog este pus la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creative Commons. Preluarea articolelor se poate face doar cu citarea sursei, incluzand la sfarsitul articolului preluat un link valid catre http://evrika-ro.blogspot.com/. Va multumesc!